Una dintre cele mai controversate modificări ale Codului de procedură penală care a trecut de Parlament este cea legată de audierea victimei în prezența făptuitorului. Însă textul de lege adoptat precizează clar că victima poate solicita magistratului – procuror sau judecător, după caz – statutul de martor protejat. Ca şi până acum, aceşti martori sunt audiați prin videoconferință, cu întreaga imagine blurată şi cu vocea distorsionată.

Iată textul de lege modificat: „Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. În cazul în care martorii sau subiecții procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană amenințată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată”.

 

DNA, lăsată fără jucăria preferată

Sistemul mult folosit de Direcția Națională Anticorupție și anume cel al denunțului pentru a beneficia de reducerea pedepsei devine istorie dacă președintele Iohannis va promulga aceste modificări legislative. Astfel, la art. 290, s-a introdus alineatul 1, indice 1 prin care „Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoştință de săvârşirea infracțiunii.”

Avocata Ingrid Mocanu a explicat pentru EVZ că denunțurile nu vor dispărea, ci se va termina practica denunțului din interes. Mai mult, condamnarea nu poate fi data doar în baza unui denunț dacă nu este coroborat și cu alte probe. La același articol a fost introdus și alineatul 2 indice 1 prin care “Condamnarea, renunțarea la judecată sau amânarea executării pedepsei față de o persoană nu poate fi dispusă exclusiv pe baza mărturiei denunțătorului dacă acestea nu sunt însoțite de alte probe.”

Este cazul fostul ministru de Interne, Gabriel Berca, dosar în urma căruia acesta a fost condamnat definitiv anul trecut la o pedeapsă de 2 ani cu executare pentru trafic de influență, în condițiile în care inculpații şi martorii nu şi-au mai susținut declarațiile date în fața procurorilor, iar întreg rechizitoriul a fost construit în jurul unui denunț agramat. Fără să fi fost prins în flagrant şi fără să fi „picat” pe interceptări, fostul ministru a fost acuzat că ar fi luat 270.000 de euro de la un om de afaceri pentru reabilitarea unei şcoli.

„Nu mai pot fi pronunțate condamnări doar în baza unor denunțuri făcute de persoane care beneficiază de ceva”, a declarat Ingrid Mocanu.

Potrivit avocatei, un alt progres ar fi modificarea articolului 305 aliniat 1, căruia i s-a adăugat următorul text: „În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.”

 

Dosarele nu mai pot fi ținute „la fișet”

Avocata Ingrid Mocanu e de părere că, astfel, procurorii nu vor mai sta cu dosarele „la sertar”, iar modificarea aduce un plus de protecție pentru victime.

Cel mai recent exemplu, dar şi cel mai elocvent, este cel al judecătoarei Elena BurlanPuşcaş de la Tribunalul Bucureşti, pe care DNA a acuzat-o de luare de mită pe care ar fi luat-o în 2009. Inițial, instanța a plasat-o în arest la domiciliu, însă Înalta Curte a pus-o sub control judiciar. În plus, CSM a suspendat-o pe Elena Burlan-Puşcaş din funcția de judecător. Dacă va fi achitată, statul îi va plăti din urmă salariile. „Cineva a făcut denunț acum doi ani ca să-şi uşureze situația, un condamnat. Eu nu am ştiut, normal. A pretins că a luat bani în 2009 de la nişte țigani dintrun clan ca să mi-i dea mie. (…) Mi se părea normal ca cineva să spună în 2009 că a luat bani şi a dat unei judecătoare, nu să încerce după 9 ani să obțină o reducere a pedepsei pe vorbe”, a declarat judecătoarea.

 

Tratamentul sub pază

Dreptul la sănătate al reținuților, arestaților și condamnaților care nu pot fi tratați în sistemul penitenciar sunt trimiși în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății. Articolul de lege nu face referire la spitalele private cum a fost în cazul lui Dan Adamescu. La articolul 240, alin. 1 „În cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a ANP, administrația locului de deținere dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății. Motivele care au determinat luarea acestei măsuri sunt comunicate de îndată procurorului, în cursul urmăririi penale, sau instanței de judecată, în cursul judecății”. (Eduard Pascu)

 

Dreptul la tăcere devine sfânt

Pentru a întări prezumția de nevinovăție a unei persoane anchetate, parlamentarii au introdus în Codul de procedură penală un articol care prevede: „Suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăția şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare şi dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale. Orice dubiu cu privire la vinovăția suspectului sau inculpatului îi profită exclusiv acestuia”.

De asemenea „exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație nu poate fi utilizată împotriva suspectului sau inculpatului în nicio fază a procesului penal, neputând constitui o circumstanță personală care să întemeieze convingerea organelor judiciare că persoana este vinovată de săvârşirea infracțiunii pentru care este cercetată şi nu poate fi utilizată la coroborarea probelor”. (Ionel Dancu)

 

Opoziția: Articol „croit” pentru Dragnea

Parlamentarii au introdus în Codul de procedură penală o nouă modalitate prin care persoanele condamnate pot cere revizuirea unei hotărâri judecătorești definitive cu privire la latura penală: cererea de revizuire se va putea face și pentru „neredactarea şi / sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei”. Formațiunile din opoziție care au votat împotrivă, PNL, USR și PMP, au acuzat faptul că acest articol i-ar permite președintelui PSD, Liviu Dragnea, să ceară revocarea condamnării sale în dosarul „Referendumul”.

Dragnea a fost condamnat definitiv pe 22 aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare. Motivarea deciziei nu a fost semnată de doi din cei 5 judecători din completul ÎCCJ. În 2017, CEDO a stabilit că motivarea unei sentințe nu poate fi semnată decât de judecătorii care au dat acea decizie și că singura modalitate de compensare pentru reclamanți ar trebui să fie un nou proces. (Ionel Dancu)

 

Adio scurgeri din dosare şi defilări în cătuşe la TV

După ce în presă au apărut ani la rând pasaje și stenograme din rechizitoriile DNA împotriva politicienilor urmăriți penal, parlamentarii au decis să oprească scurgerile de informații din dosare până când judecătorii declară persoana respectivă vinovată sau nevinovată.

„În cursul urmăririi penale şi al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum şi furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele şi persoanele ce fac obiectul acestor proceduri. Persoanele din cadrul autorităților publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau inculpate ca şi cum acestea ar fi vinovate decât în cazul în care există o hotărâre definitivă de condamnare cu privire la acele fapte.

Prin excepție, în cursul urmării penale sau al judecății organele de urmărire penală sau instanța de judecată pot comunica public date despre procedurile penale care se desfăşoară doar atunci când datele furnizate justifică un interes public prevăzut de lege sau acest lucru este necesar în interesul descoperirii şi aflării adevărului în cauză”, sunt noutăți din noul Cod de procedură penală, adoptate în Parlament.

 

Comunicate de presă şi despre achitări

 Politicienii și persoanele publice chemate la DNA au acuzat, în repetate rânduri, faptul că polițiștii i-au scos din dubă cu cătușele la mâini și au lăsat presa să-i filmeze, să-i fotografieze, și apoi să-i prezinte românilor încătușați. Și în acest caz, persoanele aflate în această situație au spus că li se afectează prezumția de nevinovăție.

„În cursul procesului penal este interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârşirea unor infracțiuni purtând cătuşe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârşirea unor infracțiuni.

Dacă organele judiciare au comunicat public date şi informații privind începerea urmăririi penale, luarea unor măsuri preventive sau trimiterea în judecată a unei persoane, acestea au obligația să publice, în aceleaşi condiții, şi soluțiile de clasare, renunțare la urmărire penală sau încetare a procesului penal, ori soluțiile de achitare, încetarea procesului penal sau restituire la parchet, pronunțate de către instanțele de judecată”, prevede noul Cod de Procedură Penală adoptat de Parlament. (Ionel Dancu)

 

Gata cu metodele acrite tip Portocală!

Pentru a preîntâmpina eventuale abuzuri sau presiuni din partea procurorilor sau anumite „negocieri” între magistrat şi inculpat, articolul 110, alineatul (1) Cod procedură penală se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 110. – (1) Declarațiile suspectului sau inculpatului se consemnează în scris, întocmai şi literal. În declarație se consemnează întrebările adresate pe parcursul ascultării şi răspunsurile la acestea, menționându-se cine le-a formulat, şi se menționează de fiecare dată ora începerii şi ora încheierii ascultării. Întrebările respinse se consemnează, după caz, într-un proces-verbal sau în încheierea de şedință, menționându-se cine a formulat întrebarea şi motivele respingerii.”

La articolul 110, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins: „(11) Declarațiile suspectului sau inculpatului vor fi înregistrate, la cerere, cu mijloace tehnice audio şi puse integral la dispoziția apărării. La articolul 110, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(5) În cursul urmăririi penale, audierea suspectului sau inculpatului de către procuror se înregistrează cu mijloace tehnice audio sau audiovideo.”

Fostul deputat Vlad Cosma a prezentat înregistrări cu abuzurile comise în timpul anchetei de procurorul Mircea Negulescu, zis „Portocală”.

Vlad Cosma a relatat, la începutul acestei săptămâni, în fața Completului de 5 judecători de la Instanța supremă cum, în 2015, fostul procuror Mircea Negulescu l-a determinat să semneze denunțuri „după dictare” împotriva lui Sebastian Ghiță şi Iulian Bădescu, fostul primar al Ploieştiului.

„Acest denunț a fost dictat şi redactat de către procurorul Mircea Negulescu, după propria exprimare. Mi s-a dat fictiv statutul de martor amenințat. Aceasta era o procedură standard folosită de Negulescu în mai multe dosare penale”, a declarat Vlad Cosma. (Ionuț Mureşan)

 

Informațiile secrete şi siguranța națională

În ceea ce privește informațiile clasificate, acestea ar trebui aduse la cunoștința apărării. În cazul în care acest lucru nu se întâmplă iar condamnarea are loc în baza acestora sentința devine nulă.

La articolul 352: alineatul (11) „În cazul în care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța solicită, de urgență, după caz, declasificarea totală, declasificarea parțială sau trecerea într-un alt grad de clasificare. Judecătorul poate, de asemenea, permite accesul la informațiile clasificate apărătorului inculpatului, condiționat de deținerea de către acesta a certificatului de securitate sau a autorizației de acces corespunzător nivelului de secretizare al acestora. Judecătorul poate refuza apărătorului inculpatului ce îndeplineşte condițiile de la alin.(11) teza finală, accesul la informațiile clasificate doar în situația în care accesul ar putea conduce la periclitarea gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei alte persoane sau dacă refuzul este strict necesar pentru apărarea unui interes public important.

Dacă judecătorul cauzei nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile clasificate, acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză”.

Totodată, informațiile obținute în cursul interceptării pe mandat de siguranță națională dar care nu privesc siguranța națională nu pot fi incluse în dosarul de urmărire penală. „Art. 1451. – (1) Datele, informațiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obținute în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, (…) nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracțiuni decât cele ce afectează siguranța națională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancțiunea nulității absolute”. (Eduard Pascu)

 

Condițiile măsurilor asiguratorii. Studiu de caz: Veronica Cîrstoiu

La articolul 249, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins: „(4) Măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate dacă există probe sau indicii temeinice că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale.

Este cazul fostei judecătoare Veronica Cîrstoiu, care are sechestru extins inclusiv pe bunurile imobile ale surorii sale, până la cuncursul sumei de 640.000 de euro, sumă pe care procurorii au acuzat-o că a luat-o cu titlul de mită.

Fosta judecătoare a izbucnit în lacrimi în fața magistraților Înaltei Curți, săptămâna trecută: „Nu pot să trăiesc cu această frustrare. Mi s-a luat şi aerul! Au făcut patru percheziții în patru locații, inclusiv la părinții mei, i-au scos în cămăşi de noapte. Nu au găsit nimic. Spun că am luat 640.000 de euro. Au confiscat apartamentul surorii mele, care de 15 ani trăieşte în Spania, şi mai am 500.000 de euro de plătit. Ei au muncit acolo, acolo şi-au lăsat tinerețea. Cumnatul meu a făcut o tumoră pe creier după ce a aflat (n.r. – că i se confiscă apartamentul). Eu nu pot trăi cu povara asta! Mergi la confiscare specială să distrugi şi familia!”, a declarat plângând fosta judecătoare Veronica Cîrstoiu. (Ionuț Mureşan)

 

Te-ar putea interesa și: