Obligarea angajatului de a proba în instanţă reaua intenţie a patronului încalcă prevederile europene privind discriminarea, susţin specialiştii.

Modificările aduse Codului Muncii de Ministerul Muncii, pentru a treisprezecea oară, le sunt nefavorabile angajaţilor, care "vor fi expuşi unei insecurităţi pe piaţa muncii, ce va duce la precarizarea locurilor de muncă", este de părere Costel Gîlcă, avocat specializat pe Dreptul muncii. Asta pentru că, argumentează acesta, propunerile vizează "transformarea în regulă a încheierii contractelor pe perioadă determinată", în paralel cu închirierea de forţă de muncă fără piedici şi posibilitatea de a ţine în probă un număr nelimitat de angajaţi.

Trai nesigur pe termen lung

"În 90% dintre cazuri, salariul este unica sursă de venit. Dacă vor fi adoptate aceste modificări, lucrătorii nu-şi vor mai putea planifica viaţa pe termen lung, nu vor mai putea contracta credite, pentru că nu vor mai avea siguranţa locului de muncă şi a unui venit constant", a explicat Gîlcă, care e şi reprezentantul Clubului de Dreptul Muncii.

Potrivit acestuia, un alt "defect major" al proiectului - al cărui termen-limită pentru dezbatere publică a expirat ieri -, este faptul că "trecerea în sarcina angajatului de a proba că patronul s-a aflat într-o situaţie dificilă când l-a concediat încalcă directivele europene privind discriminarea, care prevăd expres că sarcina este a angajatorului".

În plus, această inversare de roluri între angajat şi angajator se va traduce şi prin scăderea ponderii proceselor câştigate de către salariaţi, susţine Gîlcă. Asta, având în vedere că în instanţă sarcina probei va reveni angajatului, căruia îi va fi foarte dificil să dovedească, cu acte, că patronul avea de fapt condiţiile să-i menţină locul de muncă.

Angajatorii, loviţi de clauza de neconcurenţă

Pe de altă parte, noul cod ar putea să le pună probleme chiar şi angajatorilor, crede avocatul, prin "eliminarea prevederii referitoare la clauza de neconcurenţă, care va permite transmiterea informaţiilor şi a bazelor de date de către un salariat care pleacă la o companie concurentă".

Totuşi, Gîlcă identifică şi un "plus major" al proiectului: posibilitatea angajatorului de a reduce programul de lucru, de la cinci la patru zile pe săptămână, într-o perioadă de dificultate economică, în loc să concedieze oameni. "O astfel de măsură se impunea de multă vreme. Criza economică a găsit România nepregătită din punct de vedere legislativ. Instrumentele pe care un angajator le avea la îndemână erau puţine: fie concedia sa lar iaţii, fie închidea compania sau o secţie în întregime", a explicat expertul în Dreptul muncii.

Sindicatele nu susţin nici ele proiectul Ministerului Muncii, nemulţumite de favorizarea patronilor. De altfel, vicepreşedintele "Cartel Alfa", Petru Dandea, este de părere că perioada de probă nelimitată este "un nou instrument oferit angajatorului incorect, care face evaziune fiscală şi care va putea oferi salariul minim, iar în penultima zi de probă să-i dea salariatului preaviz de concediere".

Însă, adaugă Dandea, "guvernul nu poate folosi ca argument acordul cu FMI", pe motiv că nu a existat o asemenea ce rinţă, iar executivul ar fi trecut modificarea Codului Muncii în scrisoarea de intenţie.

"Lucrătorii nu-şi vor mai putea planifica viaţa pe termen lung, nu vor mai avea siguranţa locului de muncă şi a unui venit constant.", COSTEL GÎLCĂ, avocat