Lângă Beijing a aparut un şantier imens. Buldozerele și macaralele sunt răspândite pe o suprafață de aproximativ 600 de hectare. O adevărată surpriză pentru capitala Chinei, care din 2020 se confruntă cu o criză gravă a sectorului imobiliar, o situaţie care a făcut ca piața cărămizilor să se prăbușească, deprimând economia.

Analiștii serviciilor secrete amricane bănuiesc că chinezii construiesc un centru militar de comandă și control care să fie folosit în caz de război.

Zona de construcție a fost identificată de sateliții Planet Labs, iar imaginile au ajuns la Financial Times, care are surse excelente în serviciile de informații militare ale SUA.

Studiind fotografiile, experții în informații au observat că în zona mega-șantierului sunt săpături adânci care par a fi destinate să găzduiască buncăre uriaşe pentru protecția liderilor militari ai Republicii Populare Chineze în timpul unui conflict, inclusiv a unui război nuclear. Dramatizând descoperirea, surse americane au botezat complexul subteran aflat în construcție „Beijing Military City”.

„Orașul militar Beijing” va fi de zece ori mai mare decât Pentagonul

Dennis Wilder, fostul analist șef al CIA pentru China, a declarat pentru Financial Times că „acest nou buncăr ar confirma dorința Beijingului de a se dota cu o capacitate de luptă nucleară”.

Pentru a sublinia potențialul proiectului, oficialii americani subliniază că „Orașul militar Beijing” va fi de zece ori mai mare decât Pentagonul, potrivit corriere.it.

Se pare că în vara anului 2024 ar fi început lucrările la un amplasament la 30 de kilometri sud-vest de centrul Beijingului. În 2027, armata chineză va sărbători o sută de ani de la înființare; Xi Jinping le-a ordonat în mod repetat generalilor săi să se pregătească să „lupte și să câștige un război”; iar centenarul din 2027 a fost evocat de politicienii de la Washington și oficialii Pentagonului ca o posibilă „Ziuă T”: adică invazia Taiwanului. Sunt doar ipoteze, infirmate de alte considerente strategice și politice conform cărora Xi Jinping știe bine că forțele sale nu ar fi pregătite operațional să încerce să ocupe insula și că o tentativă de aterizare ar declanșa o reacție din partea Statelor Unite.

China își extinde arsenalul de arme nucleare

Între timp, chinezii își extind și arsenalul de rachete nucleare, iar construcția unui centru subteran de comandă și control în apropierea Beijingului ridică în mod firesc nivelul de atenție din partea Occidentului.

Din imaginile din satelit nu putem decât să stabilim că lucrările sunt ambițioase, au fost numărate cel puțin o sută de macarale și analiștii de la Washington își imaginează că pe o suprafață de aproximativ cinci kilometri pătrați, pe lângă buncăre, vor fi săpate și o serie de tuneluri cu zăbrele.

Ambasada Chinei la Washington a declarat că „nu este la curent” cu niciun plan și a reiterat că guvernul Republicii Populare „este angajat pe o cale de dezvoltare pașnică și o politică de natură defensivă”.

China se grăbește. Lucrările progresează rapid

Reporterii de la sediul din Beijing al ziarului Financial Times au încercat să recunoască locul, aflat în zona Qinglonghu. În acelaşi timp au observat că, spre deosebire de restul capitalei, unde activitatea de construcții stagnează din cauza crizei, acolo, lucrările progresează rapid. Jurnaliștii nu au observat prezența soldaților, însă au văzut mai multe panouri  care interzic dronelor să zboare deasupra zonei.

Din anii 1950 până în anii 1970, Mao Zedong a avut cel puțin șase mii de adăposturi antiaeriene săpate sub clădirile Beijingului: în acele vremuri guvernul comunist se temea de un atac al „imperialiștilor americani” iar după ruptura ideologică cu Moscova, se temea şi de o posibilă „surpriză” sovietică. Odată cu sfârșitul (primului) Război Rece și cu marele boom al economiei chineze, multe dintre acele vechi buncăre dezafectate au devenit casa a zeci de mii de tineri muncitori imigranți în capitală constrânşi, din cauza costurilor exorbitante ale locuințelor, să locuiască în lumea subterană, precum personajele unui roman distopic.

Buncărul de sub dealul împădurit Xishan

Armata chineză are deja cel puțin un buncăr subteran mare în Beijing, unde s-ar refugia conducerea militară şi politică  în cazul unui atac. Este situat sub dealul împădurit Xishan, la aproximativ douăzeci kilometri vest de Zhongnanhai, cetatea puterii în care locuiește și lucrează Xi Jinping, la câțiva pași de Tiananmen și Orașul Interzis. Amplasarea acelui centru de comandă nu este secretă, în 2016 subiectul a fost discutat şi de presa de la Beijing care l-a botezat „creierul”, pentru că în acele subterane lucrează mulți strategi ai Armatei Populare de Eliberare. Structura datează din anii 80, însă existenţa sa a fost dezvăluită publicului în 2016, în timpul unei inspecții efectuate de Xi Jinping, în calitate de președinte al Comisiei militare centrale.

Puterile occidentale au şi ele centre de comandă și control subterane, construite pentru a rezista războiului nuclear. Exemple renumite în Statele Unite sunt buncărele mari ale armatei de la  Raven Rock Mountain în Pennsylvania și tunelul de sub Muntele Cheyenne în Colorado, baza de comandă a forțelor aeriene. (Traducerea-Rador)