International
Noua scenă de Crăciun din Bruxelles provoacă furie. „Este un atac asupra culturii noastre”
Iesle Bruxelles / sursa foto: X
Din cuprinsul articolului
În acest an, în timpul evenimentului Winter Wonders 2025, noua scenă de Crăciun de pe Grand-Place, Bruxelles, a fost amenajată sub coordonarea artistică a designerei belgiene Victoria‑Maria Geyer, care a câștigat un concurs de proiecte lansat de autoritățile orașului.
Realizarea a fost executată de atelierul Atelier By Souveraine, din cartierul Vorst. H
Membrii Familiei Sfinte, fără față la Bruxelles
Sub copertina transparentă — inspirată de serele regale din Laeken — au fost plasate păpuşi de dimensiune naturală care înfățișează figurile clasice: Maria, Iosif, pruncul Iisus şi, în unele versiuni, cei trei magi.
Personajele sunt îmbrăcate în pânzeturi, satine şi catifele provenite din materiale reciclate. Fețele lor însă lipsesc — în loc de trasături, se observă patchworkuri de nuanţe bej şi maro.
Organizatorii susţin că această alegere urmărește să exprime „un amestec incluziv de tonuri de piele".
Pe site-ul oficial al Winter Wonders se precizează că instalaţia este gândită ca o reinterpretare poetică a tradiției: „celebrând meșteșugul textil belgian și frumusețea reutilizării”, scenele combină spiritualitatea cu arta contemporană.
Critici numeroase şi reacţii negative
Imediat după instalare — miercuri, 26 noiembrie — reacțiile critice n-au întârziat să apară. Mai mulți politicieni și figuri publice belgiene au deplâns schimbarea: un fost deputat local, citat de presă, a afirmat că „ieslea este un mesaj al universalității, nu o expoziție de zombi. Este ștergerea unei tradiții”.
Alți critici au declarat că versiunea modernă, lipsită de chipuri umane, este „șocantă" și „dăunătoare pentru imaginea centrului orașului", considerând că sacralitatea și sensul religios al Nașterii Domnului sunt compromise.
De asemenea, clujeanul de opinie — într-un articol publicat pe rețeaua X — a scris:
„…o mică elită auto‑numită progresistă demolează cultura noastră în numele unei idei goale de ‘incluziune’. Nicio minoritate nu a cerut asta. Nimeni nu era ofensat de ieslea tradițională.”
De ce s‑a renunțat la vechea iesle
Autoritățile locale explică faptul că vechea scenă de Crăciun era veche, deteriorată și greu de transportat.
Potrivit organizatorilor, aceasta fusese „demontată de zeci de ori” și ajunsese într-o stare care o făcea impracticabilă.
Targ de Craciun Bruxelles, 2024 / sursa foto: dreamstime.com
Decizia de a lansa un concurs de proiecte pentru o nouă iesle a fost justificată oficial ca o ocazie de modernizare și revitalizare — cu implicarea inclusivă a autorităților bisericești, respectiv St. Michael and St. Gudula Cathedral, care și‑au dat acordul în prealabil.
Durata și contextul montării
Noua scenă este parte integrantă a programului Winter Wonders 2025, care include târg de Crăciun, brad decorat, spectacol de lumini şi diverse instalaţii culturale.
Conform planului organizatorilor, instalaţia „Ţesături ale Nașterii” va rămâne pe Grand-Place pentru cel puțin cinci ani, adică până în 2029. „Scopul este ca această iesle să dureze”, a confirmat organizatorul principal, Brussels Major Events.
O dezbatere mai largă: tradiţie, artă contemporană şi identitate culturală
Cazul din Bruxelles pare să aducă în prim-plan o tensiune între dorința de reinventare artistică şi respectul faţă de tradiţii.
Pe de o parte, designerii şi organizatorii susţin că noua interpretare onorează moștenirea belgiană — prin celebrarea textilelor și a reutilizării — și oferă o viziune modernă, multietnică și incluzivă.
Pe de altă parte, numeroși critici consideră că lipsa chipurilor umane, abstracția figurilor și utilizarea artelor vizuale contemporane în context religios transformă ceea ce ar trebui să fie un simbol al credinței și al tradiției într‑o declaraţie ideologică — sau cel puțin într-o operă de artă conceptuală care îşi modifică radical semnificaţia.
Rămâne de văzut dacă inițiativa va provoca un dialog public mai larg privind rolul tradiției și al religiei în spațiul civic, sau dacă va polariza și mai mult opiniile în orașul care încearcă să îmbine diversitatea cu patrimoniul cultural.
