Noi detalii în cazul șefului Direcţiei Antifraudă Timişoara de la CNAS, ARESTAT

Noi detalii în cazul șefului Direcţiei Antifraudă Timişoara de la CNAS, ARESTAT

Cristian Careba, șeful Direcției Antifraudă Timișoara din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este, de azi, în arest la domiciliu. După ce a fost reținut 24 de ore, instanța a decis ca acesta să nu poată fi liber.

Careba, arată procurorii,  proteja decontările de rețete fictive. CNP-urile pacienților erau folosite abuziv de o clinică privată, Selfmed Clinique, a unui liberal, pentru deconturi care nu aveau legătură cu starea medicală a persoanelor. Aceeași măsură a fost luată și în cazul Dianei  Nicoară, proprietara, alături de soțul ei a afacereii Selfmed cu puncte de lucru în Timișoara și Mehedinți. La audieri la Parchetul General a ajuns  ieri și Grațiela Loș – director economic în perioada în care Cristian Careba era șef al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Timiș și care acum lucra la direcția de control împreună cu acesta. Și ea este pus sub acuzare.  În timpul interogatoriului, femeia a declarat că în timpul controalelor la Selfmed a constatat diverse probleme, însă la indicațiile șefului ei, Cristian Careba, nu le-a consemnat în acte.

Procurorii au demonstrat că șeful Direcției Regionale de Control, Monitorizare și Antifraudă Timișoara a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Cristian Careba, a protejat întreaga schemă infracțională. În perioada 2012 – 2013 CJAS Timiș a plătit servicii medicale fictive prezentate spre decontare de reprezentanții clinicilor private Selfmed. Totul s-a făcut cu complicitatea lui Cristian Careba, șeful instituției.

Dosarul a pornit de la un control al Curții de Conturi, realizat anul trecut la CJAS Timiș. Ulterior, anchetatorii au primit sprijin din partea specialiștilor SRI. În timpul verificărilor s-a stabilit că pentru Selfmed Clinique, firma Dianei Nicoară și a soțului ei, liberalul Flavius Nicoară, șeful Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorului Timișoara, s-au decontat servicii medicale și rețete fictive, prejudiciul probat până acum fiind de 100.000 de lei. Concret, CNP-urile pacienților erau folosite pentru deconturi care nu aveau legătură cu ei. Tinere de 20 de ani care nu au fost niciodată gravide figurau ca mame, unor nonagenari li s-au decontat servicii de planning familial.