După Revoluție, averea României era evaluată la aproape 4.000 de miliarde de lei vechi. Din 1990 nu s-a mai găsit cineva care să țină evidența bogăției naționale

Ultima evaluare a bunurilor de care dispune România a fost realizată de Institutul Național de Statistică (INS) în 1990. Structura și valoarea avuției naționale de la acel moment se regăsește în Anuarul Statistic al României, ediția 1991. „În anul 1990, avuția națională, la valoarea rămasă, era evaluată la 3915,2 miliarde lei vechi, fiind de 4,5 ori mai mare decât produsul intern brut din acel an”, se arată într- un răspuns transmis de Ministerul Finanțelor Publice la Parlament. De atunci, nimeni nu ştie care este soldul contului patrimoniului naţional cu activele financiare şi nefinanciare.

Răspunsul fusese solicitat de deputata PNL Andreea Paul, care a întrebat mai multe instituții și ministere „Care este avuția națională a României?” și „Cum a evoluat aceasta în ultimii 25 de ani?”.

FOTO:  ANDREEA PAUL

Avem derogare până în 2020

De la Ministerul Finanțelor am aflat și motivul pentru care nu știm cât este avuția națională și, cel mai probabil, nu vom ști nici în următorii patru ani: România are derogare de la Eurostat până în 2020, „cu privire la întocmirea contului de patrimoniu”. Cea mai importantă parte a acestei avuții, este posibil să fi rămas, lasă de înțeles Finanțele, activele nefinanciare, adică cele fixe, corporale. Asta deoarece și în 1990, când a fost făcută ultima evaluare, aceste active fixe, în care am include clădiri, locuințe, autostrăzi, plantații și animale, dar și alte bunuri, reprezentau 60% din întregul avuției. Iar pentru această parte a avuției avem, din fericire, o evaluare. Potrivit Finanțelor, acum doi ani, adică în 2014, aceste active nefinanciare valorau 1,57 trilioane de lei, sumă de 11 ori mai mare decât în anul 2000.

Avuția financiară - 2 trilioane de lei, în 2014

La datele prezentate de Finanțe am putea adăuga informațiile Băncii Naționale, unde există ultima evaluare a „activelor financiare” din economia națională, așadar depozite, capitaluri deținute de populație, bănci, firme. Însă, se menționează clar în răspunsul oferit de BNR deputatului Andreea Paul, activele financiare sunt, și acestea, doar o parte din avuția națională. Aceste active valorau, în anul 2014, 2,015 trilioane de lei, potrivit BNR. Erau incluse aici activele societăților nefinanciare, băncii centrale, instituțiilor care acceptă depozite, activele altor intermediari financiari, cele ale societăților de asigurare și fondurilor de pensii, activele administrației publice, dar și cele ale gospo dăriilor populației. Din total, societățile nefinanciare, în categoria cărora intră și firmele de stat și firmele private, dețineau partea leului, având cele mai multe active financiare – 625 miliarde de lei. Spre comparație, categoria în care sunt incluse gospodăriile populației deținea active în valoare de 493 miliarde de lei.

Nu știm câți bani sunt, deci nu știm cât se fură

Întrebările deputatei Paul au declanşat mai multe reacţii instituţionale. „Intenţia mea a fost de a marca o lipsă fundamentală în valorificarea potenţialului naţional. Nimeni nu știe azi la cât se ridică patrimoniul financiar și nefinanciar românesc, pe scurt bogăția națională”, a explicat ea pentru EVZ.

România trebuie să raporteze ce averea are abia în anul 2020

„Prima concluzie este că avuţia naţională nu a fost evaluată oficial din 1990 încoace. Statele dezvoltate europene, și nu numai, o fac periodic. Noi nu. (...) Cele 24 de răspunsuri instituționale de pe siteul Camerei Deputaţilor (BNR, INS, Academie, ministere) arată cu claritate, pe diferite domenii de activitate, nevoia reperelor care să descrie ce reprezintă România ca valoare estimabilă, fie că vorbim despre capitalul cultural, capitalul agricol sau activele financiare deținute de stat, de actorii economici și de populație în ansamblu”, a spus Andreea Paul. Potrivit acesteia, anii care au trecut nu au avut deloc ca prioritate cuantificarea avuției naționale. „Incertitudinea în această chestiune a favorizat acţiunea oneroasă. Ne aflăm însă în faţa unui nou început: lumea românească politică şi de afaceri se curăţă; în Europa şi în lumea întreagă naţiunile se (re)evaluează pentru a-şi apăra interesele. Trebuie şi noi să ştim ce reprezentăm ca valoare în «corul naţiunilor»”, ca să putem determina în ce măsură și în ce direcție va evolua bogăția României și cum ne asigurăm că populația beneficiază de ea”, a conchis Paul.

Câteva cifre de la AVAS

„În România există un sistem de indicatori ai avuției naționale, însă datele necesare pentru aplicarea în integralitate a acestuia nu sunt întotdeauna disponibile. (....) În ceea ce privește conținutul actual al avuției naționale sau modul de evoluție al acesteia în ultimul sfert de veac nu vă putem oferi un răspuns concret și cuantificabil, deoarece nu deținem astfel de date centralizate”, se arată în răspunsul transmis de Ministerul Economiei. Potrivit AVAS, partea din avuția națională pe care o gestionează , era la sfârșitul anului trecut de 9, 9 miliarde de lei. Tot atunci, potrivit datelor furnizate de AVAS statul avea de încasat creanțe de 8,9 miliarde de lei.

Vasilescu, BNR: „O evaluare era greu de realizat când infl ația a fost și de 300%”

Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susține că avuția națională era greu de calculat, în special ținând cont că inflația anuală a atins și un nivel de 300%. „Cred că era greu de calculat și actualizat valoarea activelor, în condițiile în care România a avut după Revoluție și inflație de 300%”, a declarat acesta pentru EVZ.

Voinea a încercat

El a reamintit că nu BNR este instituția care trebuie să calculeze avuția națională. După cum am văzut în răspunsul transmis de BNR deputatei PNL, Banca Națională evaluează activele financiare, care reprezintă doar o parte a avuției.

În 2014, Liviu Voinea, fost ministru pentru Buget, a demarat un proiect în acest sens, dar, după cum ne-au declarat surse din Finanțe, acesta nu a continuat. „Practic, au fost evaluate doar activele financiare ale statului și ce creanțe avea statul, dar nu s-a ajuns la evaluarea activelor corporale”.

Ce au răspuns ministerele

Interpelarea Andreei Paul a fost făcută către fiecare minister în parte, în ideea că, dacă nu există o evaluare centralizată, atunci cel puțin o evaluare „pe căprării”, poate conduce la un rezultat de ansamblu. Fiecare minister a înțeles însă în felul propriu interpelarea. Ministerul Transporturilor, Ministerul de Interne, Ministerul Muncii, Ministerul Transporturilor, Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Educației, Ministerul Dezvoltării au răspuns că nu intră în atribuțiile lor calcularea avuției naționale, unele dintre ele recomandând ca întrebarea să fie adresată Ministerului Finanțelor Publice și Băncii Naționale. Alte ministere au explicat că atribuțiile ce le revin se referă strict la companiile pe care le au în subordine, adică 29 de companii de stat, în cazul domeniului energiei, Poșta și Societatea de Radiocomunicații, plus alte companii, în cazul Ministerului pentru Comunicații și Societatea Informațională. Ministerul Apărării a răspuns că activele din subordine valorau 41,41 miliarde de lei la finele lui 2015, iar cel al Agriculturii că fondul funciar număra, la finele lui 2014, 28.839.000 de hectare. Ministerul Culturii a oferit câteva detalii cu privire la patrimoniul cultural. Ministerul Tineretului și Sportului a cerut clarificări pentru a da un răspuns cât mai exact.