Nicușor Dan s-a străduit mulți ani, acompaniat de multe ONG-uri, să blocheze proiectul Roșia Montană. Ce au decis magistrații legat de plângeri.

Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, a încercat în ultimii ani să blocheze exploatarea de la Roșia Montană, împreună cu mai multe ONG-uri. Începând din anul 2011, el a vrut să anuleze în Justiție certificatul de descărcare pe zona Cârnic, sub care se află grosul zăcământului aurifer de la Roșia Montană estimat la circa 300 tone aur și 1.500 tone argint, după cum anunță luju.ro.

Nicușor Dan s-a axat ani de zile pe blocare proiectului Roșia Montană

Și asta în condițiile în care „nu avea nicio calitate, iar demersurile lor au fost nu doar abuzive și mincinoase, ci și neîntemeiate, fiind calificate că atare de instanța de judecată. Nicușor Dan a fost finanțat de-a lungul timpului de fundațiile omului de afaceri George Soros, cunoscut că unul dintre principalii oponenți ai proiectului prin care România ar putea să scoată din propriul subsol aur în valoare de peste 30 miliarde euro”, spune sursa citată.

Nicușor Dan a cerut în instanță, personal, prezentându-se la fiecare termen de judecată, să fie anulat tocmai certificatul care atestă că sute de hectare de teren de la Roșia Montană care au fost introduse abuziv în dosarul UNESCO - de către fostul ministru al Culturii, Corina Șuteu - au fost deja descărcate arheologic și nu mai prezintă valoare patrimonială arheologică.

Susținerile reclamanților, considerate a fi neîntemeiate

Nicușor Dan și ONG-urile au invocat în instanță necesitatea eliberării unui nou certificat de urbanism de către investitorul de la Roșia Montană, respectiv RMGC, întrucât aceasta ar fi o condiție prealabilă emiterii certificatului de descărcare arheologică. Însă, instanța a reținut că neîntemeiate sustinerile reclamanților:

„Un prim aspect de nelegalitate invocat a vizat momentul la care s-a desfășurat cercetarea arheologică a Masivului Cârnic, susțînând, în esență, că, după finalizarea acesteia, toate galeriile din Masivul Cârnic au fost clasate că monument istoric clasa A. Beneficiind astfel de un regim de protecție nou, era necesar a se urmă o procedura diferită de cercetare, investitorul (RMGC) trebuind să obțînă un nou cetificat de urbanism, care să listeze galeriile române, medievale și moderne din Masivul Cârnic că monumente istorice, cu necesitatea obținerii avizului Ministerului Culturii și Patrimoniului Cultural Național (...)

Ce se spune în răspunsul instanței

În raport de situația din prezența cauza, din coroborarea celor de mai sus reiese că cercetarea arheologică preventivă se poate realiza atât în zone cu patrimoniu arheologic cunoscut și cercetat (așadar, în care au fost descoperite bunuri arheologice clasate în Lista monumentelor istorice), cât și în zone cu patrimoniu arheologic reperat (cu privire la care informațiile sau studiile științifice atestă posibilitatea identificării unor bunuri susceptibile a face parte din patrimoniul arheologic). (...)

Au susținut reclamanții faptul că, urmare clasării Masivului Cârnic în Lista monumentelor istorice, prin Ordinul nr. 2361/2010, investitorul trebuie să obțină un nou certificat de urbanism.

Instanța nu poate reține ca întemeiate aceste susțineri. Astfel, pe de o parte, așa cum s-a arătat deja, cercetarea arheologică (preventivă sau nu) nu diferă în raport de bunurile situate în zonele cercetate, iar pe de altă parte, dispozițiile invocate de reclamanți nu sunt aplicabile în modalitatea susținută de aceștia. (...)

Unde este reglementată cercetarea arheologică preventivă

În plus, faptul că certificatul de urbanism de care fac vorbire reclamanții nu constituie o condiție prealabilă emiterii certificatului de descărcare arheologică reiese și din modul în care este structurată susmenționată Metodologie. Astfel, cercetarea arheologică preventivă este reglementată la punctul III din Metodologie care, la art. 11-17, stabilește condițiile în care se realizează cercetarea arheologică preventivă și care se finalizează prin întocmirea unui Raport. Nici punctul III, nici punctul IV sl Metodologiei (intitulat 'Emiterea certificatului de descărcare de sarcina arheologică') nu obligă la emiterea unui certificat de urbanism că și condiție prealabilă emiterii certificatului de descărcare de sarcina arheologică”, au spus magistrații.