”Se poate vedea destul de bine perspectiva care se deschide înspre viitor neamului nostru: el este chemat să realizeze o cultură de un clasicism original, de o limpezime, de o armonie dar și de o adâncime neajunsă încă pe fața pământului. Dar ca această chemare să se realizeze, trebuie să nu ne forțăm a ieși din originalitatea noastră, care este legată de Ortodoxie, și a umbla după idealuri de import. << Mai aproape de Ortodoxie!>> să ne fie lozinca.
Căci mai aproape de Ortodoxie înseamnă mai aproape de noi înșine și de misiunea noastră", scria părintele Dumitru Stăniloae în perioada interbelică. Un adevăr care se continuă dincolo de anii războiului până în momentele actuale, trăite de noi. Fiindcă misiunea noastră nu s-a încheiat, ci ea continuă pe toate planurile și mai ales în cultură!
Poporul nostru se distinge în varietatea de curente propuse de Occident prin unicitatea trăirii izvorâte din credința cea adevărată, trăiri ce își respiră nemurirea în fiecare operă artistică. România, în minunata ei bogăție estetică, cuprinde personalități de mare avengură, adevărate simboluri ale forței de exprimare, adevărate flăcări aprinse de Însuși Dumnezeu pentru acest neam creștin.
Adesea privesc un peisaj, ascult ciripitul melodios al mierlelor pe crengi și admir unduirea perfectă a naturii în antitetice dansuri de lumini și umbre. În astfel de momente inevitabil se înfiripă pe buze numele lui Eminescu, Enescu, Grigorescu și Brâncuși. Acești patru fii ai pământului strămoșesc au întrupat glasul autentic al identității românești, pe care l-au cuibărit în buzunarele inimii și l-au purtat în jurul lumii, pe întinsele continente. Astfel a ajuns cultura noastră aptă să treacă în universalitate, fără să-i fi fost știrbit specificul românesc.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pagina de astăzi îi este dedicată pictorului nostru despre care Nichita Stănescu spunea atât de frumos: "Cine a dat primul imaginea luptătorului nostru la războiul de independență, dea-n călare pe un cal aburind, uitându-se așa într-o ceață, semănând întrucâtva și a sergent român, și a ciobanul mioriței? Nicolae Grigorescu."
Primul pictor modern, artistul care a eliberat arta pensulei de sub rigiditatea pur teoretică și academică a timpurilor trecute, s-a născut în luna florilor de mai, 1838, în județul Dâmbovița, dar încă de la o vârstă fragedă se mută cu mama sa văduvă și cu frații lui la București. Săraci cum erau, mama sa Ruxanda a conștientizat importanța învățăturii în viața unui om și a l-a trimis pe " Nicu" să învețe cu dascălul Bisericii Sf. Gheorghe.
Recomandările noastre
