În vremurile în care este criticată aspru hotărârea preşedintelui Trump de a construi un gard la graniţa cu Mexic, lăsându-se cu proteste peste tot, se descoperă că de fapt asta este o tendinţă consolidată în toată lumea. Pe diferite continente se pot număra vreo 40 de graniţe atent supravegheate şi fortificate. Nu numai Trump este acela care construieşte ziduri, iar acest fapt este trecut cu vederea de către nostalgicii lui Obama şi nu numai. Vocile liderilor europeni nu iartă criticând decizia lui Trump, din păcate, uitând de gardurile lor.

Cu cinci mii de kilometri mai la sud, la Ceuta, enclava spaniolă de pe pământul marocan, în fiecare săptămână sute şi mii de africani încearcă să treacă de baraje pentru a ajunge în ''raiul'' european. Numai în 20 februarie au reuşit să treacă 350 de oameni, după ce cu câteva zile mai înainte trecuseră 500.

Un gard înalt de 4 metri a fost construit la Kirkenes, oraş norvegian, la graniţa cu Rusia, autorităţile de la Oslo gândind că cei 5000 de refugiaţi au ajuns în ţară pe ruta rusă. Locuitorii din Kirkenes n-au privit cu ochi buni aceasta, ei dorind o bună vecinătate cu  cei de la răsărit, deşi Europa se pare că începe să-şi protejeze graniţele.

Despre zidurile sau gardurile cu sârmă ghimpată ale Europei

Însăşi Europa care a criticat cu orice ocazie politica noului preşedinte american, uită de multe ori că are propriile garduri şi ziduri de-a lungul graniţelor sale. E suficient  să ne gândim la acei kilometri de sârmă ghimpată construiţi de Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Austria. Odată cu explozia rutei balcanice în vara anului 2015, guvernul de la Budapesta a fot primul care şi-a protejat frontierele cu garduri şi turnuri de control. Un sistem la care s-au alăturat şi o serie de grupări paramilitare...

Împrejmuirile însă, au fost ridicate chiar mai la Est, ca în cazul Ucrainei şi Estoniei. Kievul, după războiul civil din 2014, a rostogolit kilometri de sârmă ghimpată, la nord de Donbas. De asemenea, mai la nord, în Estonia, a fost fortificată graniţa de teama Rusiei. Guvernul de la Tallin a autorizat construcţia unui zid înalt de cel puţin 2 metri, pe o lungime de aproximativ 130 km. care va fi finalizat până în 2019. Să nu uităm că Europa e divizată şi pe plan intern ca în cazul istoricei ''Peace line'' de la Belfast şi Derry în Irlanda de Nord. Unde un sistem complex de ziduri şi porţi îi ţine separaţi pe catolici de protestanţi şi se întinde pe 15 km.

Despre marea barieră care protejeză Israelul

De-a lungul timpului şi Israelul a întărit şi perfecţionat sistemul  său de garduri. Totul a pornit în 1994, Fâşia Gaza. În 1998, o mare parte a barierei a fost distrusă de cea de a doua intifadă (revoltă), dar între 2000 şi 2001, Tel Avivul a finalizat contrucţia gardului de sârmă ghimpată. Există doar trei puncte de acces : Erez, Rafah (spre Egipt) şi Karmi. La graniţa cu Cisiordania, gardul şi zidurile ajung şi la 8 metri, iar lungimea lui este de 730 km. În sud mai există porţiuni neprotejate,dar care vor fi finalizate înainte de 2020. Tot în zonă, între Kenya şi Somalia va fi construit un zid de 700 km. autorizat de guvernul kenian.

Turcia şi Arabia Saudită visează la modelul  lui Trump

Una dintre ţările care a lucrat cu adevărat serios pentru protejarea propriilor graniţe a fost Arabia Saudită, un aliat permanent al SUA. Ryadul de ani de zile şi-a fortificat graniţele sale cu Yemenul şi Omanul. Dar acum visează la modelul  ''Mexican Wall'' şi îl va construi la graniţa cu Irakul. Un zid defensiv de 600 km. cu turnuri de pază. Cum bine amintea un jurnalist de la "ochhidellaguerra" că un discurs asemănător vedem şi la Nord unde Turcia construieşte un zid în lungime de 500 km. la graniţa cu Siria care va fi însoţit cu sisteme de supraveghere aeriană realizat cu drone. Scopul principal va fi de a apăra ţara de penetrarea teroriştilor Isis şi de a închide definitiv ruta aşa-zişilor ''foreign fighters'' spre Califat.

Washington Post estima că între 1950 şi 2011 numărul zidurilor s-a mărit în mod vertiginos. La jumătatea secolului XX zidurile erau cinci. În timp ce în 1990, după ce a fost dărâmat Zidul Berlinului, împrejmuirile aflate în  lume erau  aproximativ 40. Dintre acestea cel puţin 20-25 sunt edificate în ultimul deceniu, cu o sensibilă creştere după atentatele din 11 septembrie.

Dacă nu se mai doreşte o politică corectă instituţionalizată în Statele Unite în timpul administraţiei Obama şi că ironia abuzurilor corectitudinii politice exploatate demagogic de Donald Trump a prins aripi, nu înseamnă că trebuie să închidem ochii atunci când este vorba despre "adevărul universal" în ceea ce priveşte gardurile cu sârmă ghimpată, ziduri cu turnuri de pază şi aparatură sofisticată de peste tot în lume.

Ne vom transforma graniţele încă libere în cetăţi extrem de fortificate?