Singura firmă din România care are capacitatea de a recicla 40% din deşeurile provenite din mase plastice generate în toată ţara lucrează la subcapacitate din mai multe motive, cel mai important fiind mersul lent al iniţiativei de colectare selectivă a deşeurilor.
Primul mare reciclator de plastic din ţară a apărut în 2001, la Buzău, fiind ideea unui om de afaceri din Taiwan, care investeşte în România din 1998. Iar primele deşeuri au fost colectate în primăvara anului 2003.
„Principala problemă la vremea aceea a fost materia primă (colectarea deşeurilor a rămas o problemă), toate celelalte date ale planului de afaceri arătau bine dar lipsea elementul principal într-o astfel de afacere – deşeurile colectate”, mai spune Dobrotă. La acea vreme, Green Fiber a primit din parte autorităţilor încurajări şi vorbe frumoase. La şapte ani după, firma luptă pe două fronturi, potrivit directorului, pe de o parte cu colectarea deşeurilor, iar pe de alta, cu vorbele frumoase.
De ce să reciclăm plasticul? • Descompunerea naturală a plasticului în mediul înconjurător necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc • Cu fiecare tonă de plastic reciclat se economisesc între 700 şi 800 kg de petrol brut • Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor • Din 50 PET-uri se poate face un pulover (Sursa EcoRom Ambalaje)
Lupta cu petele de petrol care omoară vegetaţia, cum descrie Dobrotă, deşeurile de plastic nereciclate, este îngrădită şi de mentalitatea românilor. „Dacă vom compara anul 2003 cu 2009, atunci putem observa o schimbare în mentalitate, dar dacă ne compăram cu ce se întâmplă în celelalte ţări UE, atunci schimbarea este insesizabilă”.
Orice alegere în magazin contează
Omul modern, crede reprezentantul Green Fiber, trebuie, în primul rând, să nu cumpere produsele care sunt ambalate în materiale nereciclabile sau foarte greu reciclabile. Din păcate, în România, ambalajul se construieşte încă strict pe criterii de marketing şi nu de ecologie. În al doilea rând, o importantă contribuţie ar mai fi colectarea selectivă a deşeurilor, care înseamnă separarea hârtiei, plasticului, sticlei şi aluminiului de celelalte deşeuri şi depunerea lor în containere speciale.
România are ţinte de colectare şi reciclare a deşeurilor impuse de Uniunea Europeană şi, în 2013, trebuie să ajungă la 60% în ceea ce priveşte masele plastice. Altfel, riscăm amenzi de 200.000 de euro pe zi, pentru fiecare ţintă ratată. Pentru ajunge acolo, Green Fiber încearcă să educe viitorii cetăţeni ai ţări, prin campanii în mai mult şcoli din Buzău. „Numai că aceste campanii trebuie să meargă în paralel cu măsuri coercitive”, spune directorul firmei, subliniind că în toate ţările UE există astfel de măsuri, unele fiind drastice.
Totuşi, el nu este prea optimist în ceea ce priveşte atingerea ţintelor. „Nu se pot îndeplini ţintele, vom fi departe de obiective”.
Cum sunt reciclate PET-urile
Primul pas este ridicarea deşeurilor de la centrele de colectare din diverse localităţi. Apoi urmează balotarea lor pentru a le putea transporta mai uşor, separea pe culori, curăţarea şi măcinarea şi spălarea lor. Al treilea pas este separarea dopurilor şi a etichetelor uscate. După această etapă, materia primă rezultată este folosită pentru fabricarea fibrei poliesterice (bumbac şi lână artificiale) şi banda PET.
Pot fi reciclate aproape toate tipurile de butelii din plastic (condiţia ar fi ca ele să fie colectate) şi o mai mică parte din celelalte ambalaje, asta pentru ca foarte multe sunt concepute fără a se ţine seama de reciclabilitate, o idee pe care Green Fiber încearcă să o promoveze. Din 2003 până în 2007 a crescut nivelul de colectare şi reciclare, după care a urmat o perioadă de plafonare. De multe ori, colectarea se face de la persoane fizice, prin răscumpărare, un sistem singular în UE şi care se bazează pe forţa de muncă cu un nivel de trai foarte scăzut.
Deşeurile din plastic sunt achiziţionate de centrele de colectare cu aproximativ 0,6 ron/kg, mai departe ele sunt balotate pe tipuri de culori şi cumpărate de Green Fiber la 1,1 ron/kg, explică Dobrotă.
„Cea mai grea perioadă a fost prima jumătate a anului trecut când preţul petrolului a scăzut foarte mult şi implicit preţul materiilor prime virgine, fapt ce a dus la scăderea interesului faţă de produsele reciclate”, mai spune el. Perioada grea a venit după una foarte bună, la începutul anului 2008.