NATO, UE, SUA, Franța, Germania, Rusia, China. Cum văd românii instituțiile internaționale și marile puteri

NATO, UE, SUA, Franța, Germania, Rusia, China. Cum văd românii instituțiile internaționale și marile puteri Sursa foto: Arhiva EVZ

Nicio țară din lume nu se bucură de încrederea a cel puțin jumătate dintre români. Uniunea Europeană e foarte aproape de 50%, și la fel Germania, Franța și SUA.

Instituția internațională în care cetățenii români au cea mai mare încredere este alianța militară din care facem parte, începând cu 2004 - NATO, aflată la o cotă de 63 de procente, potrivit celor mai recnete cifre obținute de sociologi.

Potrivit datelor centralizate de o cercetare Sociopol, pe termen scurt se observă o creștere puternică a nivelului de încredere în NATO, drept consecință a izbucnirii războiului din Ucraina. Dar și pe termen mediu și lung, Alianța Nord-Atlantică s-a menținut la un nivel constant și ridicat, în intervalul 50% - 60%, peste media instituțiilor interne, cu excepția începutului anilor 2000.

Ne puteți urmări și pe Google News

Uniunea Europeană se află în prezent la o cotă a credibilității ușor peste medie, de 49%. Evoluția pe termen scurt este în dinamică rapidă. La începutul anului era la un nivel foarte ridicat, de două treimi (65%), generat de izbucnirea războiului din Ucraina. Însă odată cu apariția dificultăților de prețuri la energie, prăbușire a fost rapidă până la 50%, dar nu la niveluri prea scăzute, ci doar înapoi ușor sub media de termen lung, de 55%.

Pe termen mediu și lung, UE se plasează la un nivel constant și ridicat, cu variații între 50% și 60%, peste media instituțiilor interne, cu unele variații punctuale precum cea din anul 2020, legată de criza Covid.

FMI, în schimb, se află la o cotă de încredere sub medie, de 32%, sub încrederea în bănci sau în BRD. Nivelul este relativ contant, pe termen scurt, iar pe termen mediu și lung se constată o creștere constantă de la doar 20% la un maxim istoric de 45%, în perioada 2010 – 2015, urmată de variații puternice, când foarte sus, când foarte jos, probabil în contextul crizei încrederii în Deep State-ul românesc, între 2015 și 2018. Din 2019 până în prezent, nivelul de încredere în Fondul Monetar Internațional este constant, în jur de 30%.

Statele Unite ale Americii se bucură de încrederea a aproape jumătate (46%) dintre români, în revenire puternică, după niveluri foarte scăzute (aproape minim istoric) în perioada mandatului lui Donald Trump.

Pe termen mediu și lung, credibilitatea SUA printre români a fost la un nivel relativ constant, în intervalul 45% - 50%, ușor pe. ste media instituțiilor interne, cu momente punctuale de prăbușire rapidă (2018, 2021), ambele probabil cauzate de dinamica electorală din Statele Unite.

Germania stă bine, la o cotă ușor peste medie, de 48%, asemănătoare cu nivelul UE. Pe tremen scurt, variația a fost constantă, în jur de 50%, puțin afectată de crizele recente. Pe termen mediu, Berlinul este în revenire, după un nivel foarte scăzut în 2018, de doar 30%, sub media instituțiilor interne, probabil legătură cu criza abuzurilor anti-corupție care a dus la o criză de încredere în Deep State-ul românesc, se mai arată în cercetarea Sociopol.

Pentru Franța nu există măsurători pe termen lung. Prima datează din 2018. Acum, Parisul se bucură de credibilitate pentru 43% dintre români, sub nivelul UE și al Germaniei.

Dușmanul simbolic

La polul opus, China și Rusia se bucură de cea mai puțină încredere printre români. China are un nivel scăzut în momentul de față de 17%. iar tendința de scădere este bine definită. Însă „în 2012 – 2013, cînd am început măsurarea acestui indicator, era la un onorabil aproape 40% (aprox 35%, cu vîrfuri de 40%). De atunci a scăzut în mod constant pînă sub 20%, o înjumătățire a capitalului de încredere”, se mai precizează în cercetarea sociologică.

Rusia se plasează la un nivel foarte scăzut în momentul de față, de doar 8%. Și, cu excepția anilor 2013 – 2014, nivelul a fost în mod constant scăzut, în intervalul 10% - 20%, ușor sub China. Prăbușirea sub 10% a avut loc în momentul invaziei din Ucraina, iar aceeași dinamică se vede și în evoluția încrederii în Vladimir Putin.