Jens Stoltenberg, şeful NATO, doreşte să-şi părăsească funcţia în octombrie 2023. În funcţie din 2014, fostul prim-ministru al Norvegiei face deja nouă ani în fruntea Alianţei Nord - Atlantice, după de a acceptat să i se prelungească mandatul din cauza începerii războiului în Ucraina.

Citând surse diplomatice, ziarul german "Welt am Sonntag" (ediţia de duminică a marelui cotidian "Die Welt") a relatat duminică dimineaţa că mandatul lui Jens Stoltenberg, care urmează să se încheie în septembrie 2023, va fi prelungit până în aprilie 2024 din cauza "reuşitei sale excepţionale" şi pentru a garanta stabilitatea alianţei în situaţia în care conflictul din Ucraina se prelungește.

Dar cel vizat chiar vrea să rămână? se întreabă ziarul, ca şi când şi-ar interpela cititorii. (vezi nota de la sfârşitul articolului*).

Reamintim că mandatul lui Jens Stoltenberg, de profesie economist, care a fost prim-ministru al Norvegiei din 2000 până în 2001 şi din 2005 până în 2013, a fost deja prelungit anul trecut a treia oară, totalizând nouă ani de mandat.

Între a 75-a aniversare a NATO şi preşedinţia Băncii Mondiale, de ce să nu se mai prelungească din nou?

Sursele diplomatice ale "Welt am Sonntag" arată că prelungirea ar avea două avantaje pentru statele membre: pe de o parte, să-i dea lui Stoltenberg ocazia să prezideze summitul aniversar al NATO la a 75-a aniversare a Alianţei, care ar urma să aibă loc în aprilie 2024 la Washington.

Pe de altă parte, calendarul ar face o legătură cu o oportunitate pentru un nou post: şeful NATO are "şanse bune" să devină viitorul preşedinte al Băncii Mondiale.

În martie 2022, se aştepta ca Jens Stoltenberg să preia conducerea băncii centrale a Norvegiei (Norges Bank care gestionează fondul suveran norvegian, cel mai important din lume), dar după invadarea Ucrainei de către Rusia, liderii Alianţei au propus să se prelungească mandatul lui Jens Stoltenberg până la 30 septembrie 2023. Prin urmare, el a refuzat oferta pentru a accepta acest al treilea mandat prelungit în fruntea NATO, care se încheie în septembrie.

"Onorat de decizia şefilor de stat şi de guvern din NATO de a prelungi mandatul meu de secretar general până pe 30 septembrie 2023", a scris Stoltenberg pe Twitter joi (24 martie 2022) după ce liderii NATO s-au întâlnit într-un summit de urgenţă la Bruxelles, relata Euractiv pe 24 martie 2022.

"În situaţia în care ne confruntăm cu cea mai mare criză de securitate de o generaţie, suntem uniţi pentru ca Alianţa noastră să rămână puternică şi ca popoarele noastre să fie în siguranţă", adăugase el.

Şi deci, astăzi, o nouă prelungire de patru luni, până în aprilie 2024, ar părea corelată, după părerea acestor surse, cu finalul mandatului de cinci ani al preşedintelui Băncii Mondiale, David Malpass, care a început în aprilie 2019 şi urmează să se încheie... în aprilie 2024.

Sfârşitul suspansului, Stoltenberg nu-și va prelungi mandatul

Suspansul nu a durat mult, o purtătoare de cuvânt a Alianţei Nord- Atlantice anunţând ofical duminică renunţarea seretarului general al NATO, Jens Stoltenberg: în funcţie din 2014, el nu doreşte să prelungească încă o dată mandatul, după termenul prevăzut, octombrie.

Jens Stoltenberg "nu are intenţia să ceară o nouă prelungire a mandatului său", a declarat Oana Lungescu, purtătoarea de cuvânt a NATO. "Mandatul secretarului general a fost prelungit de trei ori şi el a fost în funcţie în total aproape nouă ani", a precizat ea.

Un mandat marcat de criza afgană, dar mai ales de Ucraina, din 2014

Fostul prim-ministru norvegian, care va împlini 64 de ani în martie, a preluat conducerea Alianţei Nord-Atlantice în octombrie 2014. Primul şef al NATO provenit dintr-o ţară care are frontieră cu Rusia, mandatul lui a început pe fondul confruntării dintre Rusia şi Ucraina - deja - la câteva luni după anexarea de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea.

Cu gestionarea crizei afgane şi cu cea a criticilor americane adresate NATO sub preşedinţia Trump (2017-2021), cei nouă ani ai săi vor fi fost în mare parte marcaţi de conflictul dintre Rusia şi Ucraina la porţile Europei.

Sub conducerea sa, NATO a început o profundă schimbare pentru a se adapta şi a răspunde provocării ruse.

"Sub conducerea dlui Stoltenberg, NATO, confruntată cu un mediu de securitate mai complex, a operat cea mai mare întărire a apărării sale colective de la sfârşitul Războiului Rece, a crescut operaţionalitatea forţelor sale şi a desfăşurat trupe de luptă în partea de est a teritoriului alianţei", se poate citi pe site-ul NATO.

Cine să-l înlocuiască în fruntea NATO?

Anul trecut, când se zvonea despre numirea sa la Banca centrală a Norvegiei - pe care a refuzat-o, până la urmă -, RFI făcând o listă a potenţialilor succesori ai lui Jens Stoltenberg, primul şef al NATO provenit dintr-o ţară care are frontieră cu Rusia, relata că, potrivit unor surse, circulau numele a două foste preşedinte baltice: estona Kersti Kaljulaid şi lituaniana Dalia Grybauskaitė.

Presa adăuga, în trecere, că dacă asta s-ar realiza, numirea unei personalităţi provenite nu numai dintr-o ţară cu frontieră cu Rusia, dar în plus fostă membră a Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice (URSS) putea fi un factor suplimentare de iritare pentru gigantul rus.

Un fost premier în exerciţiu în timpul atentatelor de la Oslo şi Utøya

Amintind în special că atunci cand era prim-ministru a crescut cheltuielile de apărare ale Norvegiei, site-ul semnalează că Jens Stoltenberg este cel care a pus capăt unui diferend vechi de 30 de ani cu Rusia semnând cu Moscova un acord de delimitare a frontierelor maritime în Marea Barents şi în Oceanul Arctic.

Site-ul NATO mai aminteşte că Jens Stoltenberg era prim-ministru pe 22 iulie 2011, zi în care Oslo şi Utøya au fost lovite de atentate teroriste care au făcut 77 de morţi

El și-a propus atunci, ca răspuns la aceste acte de violenţă, să dea dovadă "mai mult ca oricând, de simţ democratic, de deschidere şi de omenie, dar niciodată de naivitate": "Am un mesaj pentru cel care [Anders Behring Breivik, n. red.] ne-a atacat şi pentru cei care sunt în spatele tuturor acestor lucruri: nu ne veţi distruge. Nu veţi distruge democraţia şi munca noastră pentru a face lumea mai bună. Vom răspunde terorii prin mai multă democraţie, prin deschidere şi toleranţă".

------

Surse: welt.de și latribune.fr

(Traducerea Rador)