Jens Stoltenberg susține că Ucraina are nevoie de armament greu pentru a se apăra în fața Rusiei care își va intensifica atacurile și pledează pentru sprijin militar din partea Occidentului. De asemenea, secretarul general al NATO spune că Putin a obținut exact ceea de nu își dorea, mai mult NATO la granițele sale.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg avertizează că Rusia nu are nicio intenție de a pune capăt războiului și că vor urma noi atacuri și distrugeri masive în Ucraina, trasmite EFE.

„Trebuie să ne pregătim pentru ofensiva rusă, pentru o şi mai mare brutalitate, mai multă suferinţă şi chiar o mai mare distrugere masivă a infrastructurii critice şi a zonelor rezidenţiale. Din nefericire, acest război ar putea dura luni sau chiar ani“, a apreciat Stoltenberg într-un interviu publicat duminică de cotidianul belgian Le Soir.

Stoltenberg a comentat și amenințările nucleare ale Rusiei și a spus că "de la începerea războiului din Ucraina, la 24 februarie, NATO nu a văzut nicio schimbare în strategia nucleară a Rusiei".

„Este de datoria noastră să reducem acest risc. NATO este alianţa cea mai puternică din lume. Iar mesajul nostru este clar: după folosirea armelor nucleare, vor exista doar învinşi în toate taberele", a avertizat fostul premier norvegian.

Ucraina are nevoie de arme grele

Reprezentantul NATO anunță că pentru a putea respinge ofensiva rusă este nevoie de o trecere la arme occidentale moderne. „Ucraina are nevoie urgent de armament greu. Occidentul trebuie să-şi intensifice livrările, să facă mai mult şi să se pregătească pentru un angajament pe termen lung.

Trebuie să ne asigurăm că Ucraina se poate apăra. Curajul şi vitejia militarilor ucraineni nu vor fi de ajuns. Este nevoie şi de un sprijin militar susţinut din partea Occidentului", a mai declarat Stoltenberg.

Oficialul a mai spus că Vladimir Putin a declanșat acest război pentru a îndepărta Alianța de granițele sale, dar a obținut exact ceea ce nu vroia.

„Putin a început războiul pentru că voia mai puţin NATO la frontierele sale. A obţinut exact contrariul, adică mai mult NATO la frontierele sale, mai multă prezenţă a Alianţei pe flancul estic şi, posibil, doi noi membri (Suedia şi Finlanda) ai NATO", a mai explicat Jens Stoltenberg.

Consolidare a NATO

Stoltenberg se aşteaptă ca la summitul din Madrid al alianţei, de la sfârşitul lunii iunie, liderii ţărilor NATO "să accepte să-şi consolideze capacităţile de apărare şi descurajare", dat fiind că "se confruntă cu cea mai mare provocare de securitate a acestei generaţii", nu doar din cauza Rusiei, ci şi din cauza terorismului, a atacurilor cibernetice şi a implicaţiilor ascensiunii Chinei asupra politicii de securitate.

„Aliaţii NATO au fost cândva inamici, dar am reuşit să construim instituţii precum NATO şi Uniunea Europeană pe ruinele celui de-al doilea Război Mondial pentru a evita războiul", a amintit Stoltenberg.