Naţionaliştii noştri fac BINE, doar naţionalismul îl fac de râs

Marine Le Pen, în aceste zile unul dintre cei doi candidaţi care se bat pentru preşedinţia Franţei, era primită, în urmă cu un an, ca o vedetă la Cazinoul din Sinaia.

Venită în România sub pretextul participării la conferinţa „Europa noastră - Europa Naţiunilor”, lidera Frontului Naţional avea ca punct principal pe agendă, lansarea partidului Forţa Naţională al europarlamentarului Laurenţiu Rebega. În discuţiile cu ziariştii, Le Pen a dat de înţeles că, pe scena politică românească, terenul naţionalismului e viran. Şi nu era deloc departe de adevăr.

După plecarea doamnei Le Pen, de Forţa Naţională s-a mai auzit sporadic, prin apariţia în presă a unor iniţiative ale lui Laurenţiu Rebega în Parlamentul European, dar mai ales prin disputele pe care le avea cu Bogdan Diaconu din al cărui partid, PRU, racolase membri.

Naţionaliştii lui Diaconu s-au dovedit mai pragmatici, prin atragerea lui Sebastian Ghiţă şi, implicit, a uriaşului potenţial financiar şi mediatic al acestuia. Însă, alegerile parlamentare au dovedit că românii nu mai au niciun apetit pentru naţionaliştii vopsiţi, după ce se arseseră cu unii ca Vadim şi Funar.

Valentin Ceaușescu, apariție rară în public. Evenimentul pentru care fiul fostului dictator a ieșit din anonimat

Cătălin Cîrstoiu, la HAI România: „Să nu vă așteptați de la mine să mă retrag”. Video

Aşa că, privind în retrospectivă, s-ar putea spune că Forţa Naţională s-a dovedit mai inspirată nedepunând liste de candidaţi, dar rămânând, potrivit mesajului pe care liderii l-au transmis activului, cu motoarele pornite pentru următoarea cursă electorală. Cum nici PRM şi nici formaţiunea întocmită ad-hoc de Marian Munteanu nu au avut mai multă trecere la popor, în Parlament nu e nici urmă de partid naţionalist, fiind iarăşi o excepţie în Europa.

Dar asta nu înseamnă că suntem lipsiţi de distracţia pe care o oferă, prin definiţie, naţionalist-oportuniştii. Între ei se duc lupte crâncene pentru titlul de cea mai caraghioasă grupare patriotică.

Fiica lui Vadim, Lidia, a anunţat, în urmă cu vreo lună, că se delimitează de conducerea interimară a PRM şi se pronunţă împotriva asocierii partidului cu persoane „care nu au absolut nicio legătură cu naţionalismul autentic românesc”. Cu alte cuvinte, cu unii care întinează înaltele idealuri ale tatălui ei, omul care a dus în derizoriu un nume sfânt neamului, „România Mare”.

Reacţia domnişoarei Tudor a fost stârnită de anunţul lui Bogdan Diaconu că, pe 25 martie, se constituise alianţa politică Blocul Identităţii Naţionale în Europa (BINE), formată din PRU, PRM şi Partidul Noua Dreaptă. „După 27 de ani de fărâmiţare, de dezbinare pe partea naţionalistă a eşicherului politic, iată că astăzi cele trei partide reprezentative pentru naţionalismul din România şi-au dat mâna şi sunt hotărâte să facă bine României”, s-a umflat în pene Diaconu, într-o conferinţă de presă.

Ceea ce a enervat-o şi mai rău pe fata lui Vadim: „Nu am să accept ca partidul fondat de tatăl meu, Partidul România Mare, să fie asociat cu Bodgan Diaconu şi cu tot ce este legat de el (…) Numele Bogdan Diaconu se identifică cu Partidul Social Democrat, cu Victor Ponta şi mai nou cu Liviu Dragnea, care se şi văd portstindardul acestei alianţe ce contravine intereselor PRM. Bogdan Diaconu este proiecţia pe sticlă a lui Sebastian Ghiţă”.

Cei de la Forţa Naţională au simţit că e rost de scandal cu potenţial de mediatizare aşa că şi-au suflecat mânecile sărind şi ei la bătaie, mai ales că dăduseră lumii de ştire, pe 21 martie, că începuseră procesul de fuziune, nu o să vă vină să credeţi, fix cu PRU. „Bogdan Diaconu a trădat până acum tot ce i-a ieşit în cale. Şi-a trădat familia, prietenii, partidul, iar recent s-a dus la Liviu Dragnea să îi vândă naţionalismul românesc ca şi cum i-ar aparţine. Bogdan Diaconu a primit şi o misiune murdară: aceea de a opri unificarea forţelor naţionaliste şi de a împiedica formarea unui pol naţionalist puternic în România pentru că acest lucru nu convine partidelor mari (…) Anunţăm pe această cale că adunările pe care le face Bogdan Diaconu nu sunt statutare şi nu au calitatea de congres al PRU”, au scris strategii Forţei Naţionale într-un comunicat.

Înainte de Paşti zăngănitul armelor a amuţit ca din senin. Probabil că se odihnesc pentru a sărbători din toate puterile Ziua Muncii. Dar, după nu mai au nicio scuză dacă nu oferă poporului circ, că pâinea şi sarea o dau cei de la guvernare.

Ar mai fi o problemă minoră. Noi, cetăţenii, când o să avem de ales dintre nişte oferte politice serioase făcute de nişte oameni politici serioşi, indiferent de culoare?