Nașterea marelui Mihai Eminescu. A fost omul epocii sale și nu un poet înstrăinat
- Florian Olteanu
- 15 ianuarie 2024, 18:55
Nașterea marelui Mihai Eminescu. A fost omul epocii sale și nu un poet înstrăinat. Cum a văzut Eminescu marile momente ale epocii sale?
Nașterea marelui Mihai Eminescu. A fost omul epocii sale și nu un poet înstrăinat. Cum a văzut Eminescu marile momente ale epocii sale?
Am asistat, în fiecare an, de Ziua Culturii Naționale, la o onorare a poetului Mihai Eminescu, A fost o măsură comodă pentru toată lumea în cei 135 de ani care se vor împlini în acest an de la moartea lui Mihai Eminescu, la 15 iunie 1889.
Ne place să îl slăvim pe marele poet, dar uităm cu bună știință că Eminescu ne-a lăsat o viziune profundă a zilelor pe care le-a trăit. S-a spus că Eminescu a fost antisemit.
Nimeni nu poate să conteste că nu era deloc prieten al evreilor și că i-a acuzat de multe lucruri. Se știe că antisemitismul eminescian a fost rostogolit de AC Cuza și Corneliu Zelea Codreanu. După cum și marxismul a fost frământat de Lenin și ai lui.
Mihai Eminescu, tânărul preocupat de arhivele austriece
Știm că până în jurul vârstei de 20 de ani, Mihai Eminescu deja publicase poezii, de dragoste, dar și capodopera Ce-ți doresc eu ție, Dulce Românie, în 1867, când avea 17 ani. Colindase țara cu trupele de teatru Tardini-Drăghicescu și Pascaly. La 20 de ani, la 1 ianuarie 1870, Cuza îl vizitează în exil pe fostul domnitor Alexandru Ioan Cuza, domnitorul Principatelor Unite. A fost un gest de respect profund al unui tânăr atașat valorilor naționale românești.
La 22 de ani, tânărul care studiase ca „privatist” la Cernăuți, stăpânind la perfecție limba germană, pasionat de filosofia lui Schopenchauer, de operele lui Goethe și Heine. ajunge la Viena unde studiază documente din arhivele austriece legate de drepturile românilor care erau ignorate de dubla monarhie. Revine acasă și ajunge prin intermediul Veronicăi Micle și al soțului ei, celebrul profesor Ștefan Micle, director la BCU Iași, unde rezistă câțiva ani.
Mihai Eminescu, Documentele Hurmuzaki, Independența și Tripla Alianță
Mihai Eminescu este victima colaterală a căderii Guvernului conservator care condusese în perioada 1871-1876. Locuiește aproape doi ani în Bojdecua prietenului său Ion Creangă, apoi merge la București, unde până în 1883, va lucra la ziarul oficial al Partidului Conservator, Timpul. Mihai Eminescu a avut o viață dură în intervalul 1877-1883.
În scrierile sale, era un contestatar al ideii de a intra într-un război de independență de partea Rusiei, afirmând că valențele noastre erau de stat neutru și că Europa ar trebui să respecte neutralitatea noastră, dându-ne independența. Așa se face că în 1878, anul tratativelor de pace de la San Stefano și Berlin, pentru că Eminescu era revoltat de zvonurile că Basarabia de Sud ar fi pierdută.
Lui Eminescu i se dau documentele Hurmuzaki netraduse din germană și suma de bani în avans, pentru a merge la Florești, Gorj pe moșia conservatorului Mandrea. Eminescu criticase dur abuzurile conlucrării româno-ruse din 1877-1878 și critica dur „sălbatica” regiune a Dobrogei.
În 1883, în vară, Eminescu suferă atacul de alienare și până prin 1884, este la tratamente, inclusiv la Viena, la Oberdoblimg, un sanatoriu unde fusese internat și un poet german, născut în Banat la Lenauheimul de azi, Nikolaus Lenau, a cărei lirică Eminescu o tradusese din germană și care l-a inspirat la un moment dat.
Mesajul regelui Carol I
Ieșirea lui Eminescu din joc se produce în momentul în care dinspre Austria vin proteste tot mai numeroase legate de: implicarea lui Eminescu în lupta pentru eliberarea lui Ciprian Porumbescu, critici ale liberalilor față de navigația pe Dunăre în 1881, de discursul din iunie 1883 al unui parlamentar când s-a dezvelit statuia lui Ștefan cel Mare la Iași (spusese acel deputat că lipsea o perlă din coroana lui Ștefan, adică Bucovina).
Mesajul pentru Titu Maiorescu, acesta pozând în protector al lui Eminescu, mesaj filtrat de la Viena de regele Carol I fusese : „mai potoliți-l pe Eminescu”, Eminescu trebuia potolit pentru că la 18/30 octombrie 1883, Austro-Ungaria și România semnau un pact secret în cadrul Triplei Alianțe la care a aderat în aceeași zi și Germania.
Ion C Brătianu era liberal, dar. uneori Titu Maiorescu și Ion C Brătianu se mai înțelegeau. Eminescu n-ar fi înțeles niciodată o astfel de acțiune, evident gândită sub spectrul unei posibile amenințări ruse. Pactul era secret pentru că românii din Ardeal ar fi spus că sunt trădați de București.
Așadar, Mihai Eminescu a tradus documente esențiale pentru istoria românilor și a scris articole jurnalistice dure într-un interval complicat geopolitic cum a fost cel dintre anii 1878 și 1883. La asta ar trebui să ne gândim într-o zi în care se împlinesc 174 de ani de la nașterea sa.