Nu i se terminase încă adolescența și era deja mamă a doi copii. Cu toate că niciunul nu fusese planificat, Karla Kirby spune că maternitatea a împlinit-o mai mult decât orice altceva. Nu peste mult timp a auzit vorbindu-se despre maternitatea de substituție și i s-a părut o idee minunată. ”Pentru mine era așa ușor să rămân însărcinată și să am copii. Ce o fi în sufletul unei femei care nu poate procrea? Durerea lor mi se părea inimaginabilă. M-am gândit că trebuie să ajut”, a povestit Kirby pentru The Mirror.

Testele i-au confirmat deja ceea ce știa: din punct de vedere fizic era excepțional pregătită pentru a aduce pe lume alți copii. A refuzat însă inseminarea in vitro, inseminându-și singură, cu ajutorul unei seringi, sperma tatălui.

”Din prima zi, în ciuda faptului că genetic eram legați, am încercat să mă detașez mental și să mă obișnuiesc cu ideea că eram doar purtătoarea copilului, nu mama lui”, a precizat Kirby.

Prima oară a rămas însărcinată în 2001, după șapte-opt încercări eșuate. A adus pe lume un băiețel, Ethan, iar bucuria și emoția de pe chipul părinților i-au confirmat că a făcut ce trebuia. Anul următor le-a născut pe Nia și Carey, apoi în 2005 pe Macey, Maddie în 2007, Tyler în 2008, George în 2009, Hayden în 2011, Saskia în 2013 și Oliver în 2014. Numele copiilor sunt întotdeauna alese de către părinții lor.

Majoritatea sarcinilor au fost ușoare. Toate nașterile au fost naturale iar după două-trei săptămâni s-a putut întoarce la serviciu. I se pare totuși straniu când se gândește că, din punct de vedere genetic, este legată de zece copii (în curând unsprezece), cu excepția propriilor copii.

Întrebată ce le va spune copiilor pe care i-a purtat în pântece dacă se va trezi într-o bună zi cu ei la ușă, Karla Kirby susține că are deja răspunsul pregătit: ”da, te-am adus pe lume, dar mamă îți este cea care te-a crescut”.

De-a lungul timpului au existat multe comentarii răutăcioase pe seama ei din partea „ignoranților” care nu au înțeles situația. „Cineva chiar m-a catalogat drept uter de închiriat iar altul m-a acuzat că-mi vând copiii. Le-am râs în nas pentru că niciodată nu am simțit că trebuie să-mi fie rușine cu ceea ce fac. De fapt, sunt chiar mândră pentru că aduc fericile în viețile oamenilor. Poate cineva să mă contrazică? (…) Port acum în pântece copilul cu numărul 11 și încă nu sunt gata să mă opresc. Simt că îi ajut pe oameni să-și transforme visele în realitate. Și lucrul ăsta e de neprețuit”, a conchis cu mândrie cea mai prolifică mamă surogat din Marea Britanie.