Nadia, Ceauşescu şi Dracula ne definesc pentru coreeni

Nadia, Ceauşescu şi Dracula ne definesc pentru coreeni

Coreea de Sud este interesată de un schimb cultural cu România. Peste 60 de titluri de seriale şi documentare sunt disponibile pentru a fi achiziţionate de televiziunile de la noi.

Numărul fanilor serialelor coreene în lume este în creştere, în special în rândul tinerei generaţii, iar Coreea de Sud a ajuns în top 10 exportatori culturali. La noi, valul a început cu "Giuvaierul palatului" difuzat de TVR 1, la iniţiativa Luminiţei Boerescu, consilierul pentru achiziţia de filme. Deşi părea un risc, intrarea serialelor coreene în grilă a adus audienţe-record pentru TVR, iar succesul continuă şi după doi ani. "Nu ne aşteptam ca interesul pentru serialele coreene să fie aşa de mare în România", a recunoscut reprezentantul postului TV SBS, Sean Kim, lucru confirmat şi de Chang Yong, directorul comisiei Korea Communication (KCC), instituţie responsabilă cu politicile şi reglementările din televiziune şi comunicaţii.

De curând, la Bucureşti s-a desfăşurat "2011 Korea TV Content Showcase", un eveniment organizat de Korea Internet & Security Agency (KISA), agenţia guver namentală care promovează cooperarea internaţională în domeniul IT&C şi de televiziune şi găzduită de KCC, ce şi-a propus să aducă faţă în faţă producătorii cu televiziunile interesate.

La masa negocierilor s-au aşezat posturile de televiziune coreene KBS Media, MBC şi SBS Contents Hub, iar de cealaltă parte, TVR, Pro TV, Antena 1, B1 TV, Naţional TV, Euforia TV, dar şi Kanal D, care însă a spus pentru EVZ că va rămâne fidel serialelor turceşti. La întâlnire a fost prezent şi Excelenţa Sa domnul Im Han Taek, ambasador al Republicii Coreea în România. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/sYEyrvDVKaM" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Ne puteți urmări și pe Google News

Coreea despre România

"Avem mai mult de 200 de canale şi credem că se va găsi public care să fie interesat de seriale şi filme produse în România", este părerea directorului Chang Yong. "Eu cunosc mai multe lucruri despre cultura română pentru că am studiat la Londra şi acolo se vorbeşte despre ţara voastră. Poporul coreean nu cunoaşte însă multe lucruri despre România sau cultura română. Nu este doar cazul ţării voastre, ci în general al ţărilor din Estul Europei. În ultima vreme însă, mulţi coreeni sunt interesaţi să viziteze România, Polonia sau Republica Cehă", adaugă directorul.

Sean Kim, reprezentantul SBS, are prieteni în România. Pe lângă serialele de televiziune pe care le promovează, Kim spune că televiziunea pe care o reprezintă ar fi interesată să deschidă un site cu seriale coreene ce au subtitrarea în limba română. Imaginea României în Coreea de Sud se reduce la trei personaje: "Nadia Comăneci, Ceauşescu şi Dracula". "Am văzut câteva filme româneşti la diverse festivaluri internaţionale şi mi-au plăcut mult. Dar cum poporul coreean este încă tradiţionalist, nu ne gândim să achiziţionăm filme din România", spune Sean Kim. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/KJ-VG3Zfxgw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>

Dramele moderne iau avânt

Valul coreean şi-a început extinderea în anii 1990. Popularitatea a depăşit graniţele Coreei de Sud şi a cucerit China, Japonia, apoi India şi Pakistan, Iran, Israel, Turcia şi Rusia. Internetul le-a făcut accesibile în America de Sud, SUA şi Canada, apoi Europa de Est, Africa de Nord şi Egipt.

"Este o idee minunată să schimbăm idei culturale cu România. Suntem interesaţi să aducem cultura coreeană în interesul publicului românesc. Noi am adus acum peste 60 de seriale pentru televiziune", a explicat directorul Korea Communications Commission.

Succesul la publicul de toate vârstele se datorează în mare parte actorilor atractivi şi subiectelor din care nu lipsesc artele marţiale, dragostea, fantezia sau comedia. Sensibilitatea personajelor masculine prinde foarte bine la publicul feminin. "Dacă în anii trecuţi mergeau foarte bine dramele istorice, în ultima perioadă am văzut că prind mai bine dramele moderne, din care nu lipsesc comediile", explică Sean Kim.

"Cum poporul coreean este încă tradiţionalist, nu ne gândim să achiziţionăm filme din România." SEAN KIM, reprezentantul postului SBS

PROPUNERI

Favoritele televiziunilor

La standurile KBS Media, MBC şi SBS Contents Hub au fost promovate mai multe producţii interesante pentru televiziunile româneşti.

Producţii KBS: "Bărbatul Prinţesei", "Gwanggaeto". "Marele Cuceritor", "Îndrăzneşte să visezi", "Marry petrece toată noaptea", "Regele din Legendă". Producţii MBC: "Giuvaierul palatului", "Gyebaek", "Flăcările dorinţei", "Nu pot pierde", "Lacrimile planetei noastre", "Me too, flower!".

Producţii SBS: "Luptător Baek Dongsu", "Vânătorul oraşului", "Copacul cu rădăcini adânci", "Parfum de femeie", "Protejează şeful!".

Pe lângă seriale, şi-au făcut loc mai multe titluri de documentare: "Fluviul Amur - Descoperiţi Asia de est", "Lacrimile planetei noastre (Lacrimi în regiunea arctică; Lacrimile Amazonului; Lacrimi în Africa; Lacrimile din Antarctica)", "The spirit of great China", "Sparklng Korea festivals", "Angkor, the land of gods", "Mother's Womb, the First Home".

"În industria coreeană de animaţie s-a investit mult şi avem anime-uri faimoase. Suntem interesaţi să le aducem în România", a spus Chang Yong, directorul comisiei Korea Communication.

După informaţiile oferite de site-ul KoreaFilm, favorite au fost producţiile: "Gyebaek", "Bărbatul prinţesei", "Nu pot pierde", "Prinţul cafelei", "Luptător Baek Dong So", "Copacul cu rădăcini adânci" şi "Vânătorul oraşului".

În ceea ce priveşte ascensiunea fenomenului K-Pop (pop coreean), Chang Yong, directorul comisiei Korea Communication este de părere că vor urma mai multe concerte în România. "În industria coreeană de animaţie s-a investit mult şi avem animeuri faimoase. Suntem interesaţi să le aducem în România." CHANG YONG, directorul comisiei Korea Communication