Firmele care pledează pentru deschiderea pieţei muncii pentru mână de lucru ieftină au primit vestea proastă de la ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat ieri că se opune aducerii în România de muncitori din afara spaţiului Uniunii Europene, fiind mult mai bine ca firmele să angajeze muncitori români, cu ajutorul banilor europeni și al programelor guvernamentale. De asemenea, ea a atras atenţia angajatorilor că muncitorii străini trebuie plătiţi cu salariul mediu, respectiv cu peste 3.000 de lei pe lună, potrivit unei directive europene, și nu cu 1.450 de lei, cât este salariul minim al unui român.

Atragerea românilor înapoi în România

Firmele ar trebui să folosească toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a putea angaja lucrători români, a arătat ministrul Muncii. „Nu știu de ce nu ar trebui să beneficiem de celelalte măsuri pe care Guvernul le-a pus la dispoziţie, de exemplu programul «Prima chirie», prin care puteţi aduce muncitori din judeţele cu șomaj ridicat. De ce nu accesăm fonduri europene, cum ar fi cele de ucenicie și stagiu? Suntem deschiși să discutăm orice fel de idee pentru a stimula atragerea românilor înapoi în România”, a subliniat Vasilescu.

Criză de medici, inflaţie de infirmiere

România are cel mai mare deficit de forţă de muncă în construcţii, IT, agricultură și medicină. „Scoatem posturi de medic la concurs, din 10 posturi se ocupă unul sau două. În schimb, la zece posturi de infirmiere, avem 100 la concurs”, a arătat Vasilescu. „Dacă mâine avem 12.000 de absolvenţi în IT în plus, vom vedea că ei sunt absorbiţi imediat în piaţa forţei de muncă”, a adăugat ea.

Dezvoltarea locală, ameninţată

Cele mai problematice sectoare sunt, însă, construcţiile și agricultura. „În construcţii încă nu simţim foarte mult această pierdere, dar o vom simţi de anul viitor, când va intra în funcţiune programul PNDL 2 (Programul Naţional de Dezvoltare Locală - n. red.) prin care se vor construi, în special în mediul rural, foarte multe școli, grădiniţe, canalizare, apă potabilă și altele, peste 30 de miliarde de lei, iar cu acești bani primarii vor trebui să-și realizeze obiectivele, dar firmele vor trebui să-și găsească forţa de muncă necesară”, a mai susţinut ministrul Muncii. Potrivit acesteia, primarii deja au probleme, pentru că firmele nu se mai prezintă la licitaţii pentru că nu au lucrători. „Cer mediului de afaceri să ia banii europeni pe care îi are România la dispoziţie. Acești bani îi dau pentru acte angajaţilor, dar ei pot să mai pună o sută, două, trei sute de lei, astfel încât să nu rămână doar la nivelul salariului minim pe economie, ci să fie mai mare, astfel încât să ne păstrăm forţa de muncă în România și să nu mai emigreze”, a solicitat ministrul.

„Șomerii la a treia generaţie” nasc alţi asistaţi

În România sunt în prezent 240.000 de familii cu copii, care beneficiază de asistenţă social, potrivit Legi privind venitul minim garantat. „Ne-am dat seama, tot după statistici, că vorbim deja de șomeri la a treia generaţie. Sigur că aceștia nu sunt șomeri, ci persoane care nu au vrut niciodată să muncească, iar în cadrul familiilor lor niciodată nu s-a pus problema că și copiii lor ar putea săși găsească un loc de muncă. Avem și astfel de situaţii, dar și în alte ţări din UE există persoane care refuză să muncească, iar în familia lor s-a instalat un cult al nemuncii, din păcate”, afirmă ea. La nivelul acestor familii, copiii sunt retrași la vârste fragede de la școală și, dacă sunt retrași înainte de clasa a opta, ei vor fi toată viaţa lor asistaţi social, pentru că nu vor putea fi nici măcar calificaţi ca ucenici.

Reducerea analfabetismului

„Începând din luna august a acestui an, este în vigoare o ordonanţă de urgenţă care prevede faptul că, dacă un copil are 10 absenţe nemotivate la școală, se va tăia 20% din ajutorul social al familiei respective, iar, dacă are 20 de absenţe, se va tăia 50%. Aceasta, pentru că dorim reducerea analfabetismului, iar acei copii să nu fie toată viaţa lor asistaţi social în grija statului”, a continuat ministrul.

Vasilescu a mai spus că, în Parlament, există un proiect de lege care prevede că o persoană care a refuzat un loc de muncă nu va mai primi ajutor social sau indemnizaţie de șomaj. Proiectul a fost iniţiat de Opoziţie, iar sarcina Ministerului Muncii va fi să vegheze ce se întâmplă cu familia respectivă, întrucât copiii nu au niciun fel de vină dacă tatăl refuză să muncească.