O nişă care a început să se dezvolte doar de câţiva ani - ecoturismul - a câştigat deja zeci de mii de clienţi din categoria celor mai pretenţioşi, majoritatea expaţi sau oameni cu studii.

Evită pe cât posibil deplasările cu maşina, preferă să meargă kilometri întregi pe jos sau cu căruţa, mănâncă doar produse locale şi, din când în când, lucrează în curte sau la câmp, cot la cot cu sătenii. Aşa îşi petrece vacanţa Martin, unul dintre turiştii străini care vin în România special pentru aceste lucruri. Iar satul Măgura, pierdut între munţi, în apropiere de Zărneşti, este unul dintre atracţii - locul în care o emisiune televizată a trimis vedete să mulgă vaca şi să dea de mâncare la păsări atrage, anual, sute de turişti, care plătesc întocmai pentru aşa ceva, scrie revista "Capital".

Clienţi care apreciază natura

Una dintre gazdele lor este Hermann Kurmes, sas plecat în Germania şi reîntors după Revoluţie, care-şi tratează oaspeţii cu produse locale şi-i plimbă pe cărările cel mai puţin umblate. Turiştii, în cea mai mare parte străini, sunt bucuroşi că scapă de televizoare şi alte reminiscenţe ale agitatului cotidian, se bucură pentru câteva zile de viaţa câmpenească şi descoperă misterele pădurilor.

"Unii vor să meargă prin păduri pe urmele animalelor sălbatice, alţii vor să trăiască viaţa la ţară, să participe la oierit, să cosească, sau chiar să are cu plugul", povesteşte Hermann Kurmes. Deplasările pot avea loc şi în afara arcului carpatic - unii merg în Deltă, să studieze păsările, alţii se plimbă pe la bisericile săseşti.

La sfârşit de săptămână vin adesea şi expaţi, care optează pentru excursii mai apropiate - până la Piatra Craiului sau la Bran, dus pe jos, întors cu căruţa sau cu maşina, doar dacă vremea le joacă feste. Asta pentru că regula este ca maşina să fie folosită cât mai rar posibil. Lipsa televizorului din cameră nu l-a deranjat câtuşi de puţin, ba dimpotrivă. În vacanţă, nici nu vrea să audă de aşa ceva, pentru că preferă să se bucure de natură.

O afacere de suflet, cu bani puţini

Ecoturismul este o nişă care a început să se dezvolte în ultimii ani, atrăgând acum peste 20.000 de turişti anual, conform Asociaţiei de Ecoturism din România (AER).

"Poate că numărul nu este mare, dar aici nu vorbim despre turismul de masă, ci despre turişti pretenţioşi, umblaţi prin lume, care caută unicitatea, specificul românesc", explică Andrei Blumer, preşedintele AER. Potrivit acestuia, serviciile trebuie să fie dintre cele mai performante, iar piaţa este încă deschisă.

"Unii au început ca ghizi profesionişti, cu numai o pereche de bocanci şi cunoştinţe despre natură şi tradiţii locale. Cei care au o casă la ţară pot să amenajeze cu 10.000 de euro câteva camere şi două băi şi pot intra în circuit, însă este important ca pensiunea să-şi păstreze caracterul tradiţional şi să folosească materiale naturale.

Pentru o pensiune nouă care să adopte principiile de ecoturism în arhitectura ei, valoare investiţiei este mai mare, putând să depăşească 100.000 de euro", explică Blumer.

Turiştii plătesc, pentru un astfel de pachet, între 70 şi 100 de euro pe zi, preţ ce include casă, masă, deplasări şi serviciul de ghid. Cei mai mulţi turişti europeni sunt englezi şi germani, dar şi nordici.

"Vor să trăiască viaţa la ţară, să participe la oierit, să cosească sau chiar să are cu plugul. Am avut un cuplu din România care a venit la întâmplare. Când au văzut că nu avem televizor, s-au urcat în maşină şi duşi au fost.", HERMANN KURMES, proprietar pensiune