O mulțime de oameni s-au adunat sâmbătă, 11 iulie, în jurul Basilicii Sfânta Sofia, transformată în moschee.

Chemarea la rugăciune a răsunat rareori atât de puternic pe esplanada Sultanahmet, cartier din peninsula istorică a Istanbulului, scrie reporterul La Croix, prezent la fața locului.

Strigătul muezinului, ridicat din minaretele Sfintei Sofia, a făcut să tacă mulțimea adunată în această zi tristă pentru creștini și istorică pentru musulmani.

„Am venit astăzi pentru a trăi acest moment pe care poporul nostru îl aștepta de multă vreme, pentru a fi aici în această zi minunată și a sărbători momentul în care AyaSofya (Sfânta Sofia în turcă)  redevine moschee”, este entuziasmat Mustafa, un locuitor al Istanbulului în vârstă de 22 ani, citat de La-Croix.

După săptămâni de suspans, Consiliul de Stat, instanța supremă a Turciei, a decis vineri ca Sfânta Sofia să redevină moschee.

Emblematica basilică bizantină, construită în secolul al VI-lea, în timpul împăratului Iustinian I, a fost transformată în moschee după ce Constantinopolul a fost cucerit de sultanul Mahomed al II-lea în 1453.

Odată cu venirea la putere a primului președinte laic al Turciei, Ataturk, Sfânta Sofia a fost transformată în muzeu, în 1934.

Imediat după decizia Consiliului de Stat, președintele Erdogan a și trect Sfânta Sofia în administrația Direcției Afacerilor Religioase.

„Odată cu schimbarea de statut din muzeu în moschee, intrarea la Sfânta Sofia va fi gratuită”, a anunțat Erdogan. „Ca toate celelalte moschei, porțile Sfintei Sofia vor fi deschise pentru toți: turcilor și străinilor, musulmanilor și celor de alte credințe”.

Schimbarea statutului edificiului este sărbătorită ca o „victorie a muezinului în fața vocii clopotului”, o „împlinire a cuceririi orașului”, o „salvare a moștenirii turco-islamice”, afirmă universitarul Umut Azak pe site-ul Gazete Duvar.

Este o revanșă a mediilor islamisto-naționaliste asupra occidentalizării țării începute de Mustafa Kemal Ataturk, odată cu întemeierea republicii turce în 1923.

Totuși, decizia măsurii de a retransforma Sfânta Sofia în moschee este surprinzătoare, observă La-Croix. Scoasă pe masă de Erdogan în perioadele dificile, cum a fost campania electorală pentru alegerile municipale din 2019, Sfânta Sofia era Jokerul din mâna președintelui.

Acum, prin folosirea sa, Erdogan a rămas fără un atu important.

Cu atât mai mult cu cât la orizontul apropiat nu există nici o luptă politică importantă.

În schimb, dacă mai era nevoie, măsura i-a atras lui Erdogan critici internaționale în plus față de cele obișnuite.

Guvernul grec a calificat gestul drept o „provocare la adresa lumii civilizate”.

Biserica ortodoxă rusă și Uniunea Europeană și-au exprimat „regretele”, în timp ce Unesco, din al cărui patrimoniu face parte Sfânta Sofia, a criticat regimul turc pentru că a luat măsura unilateral.

În cădere în sondajele de popularitate, Erdogan speră totuși ca astfel să strângă rândurile în tabăra sa, cu câteva zile înaintea unui alt moment pe care va încerca să-l speculeze mediatic: comemorarea puciului din 15 iulie 2016.

Prima rugăciune în interiorul moscheii Sfânta Sofia este anunțată pentru vineri, 24 iulie.