Se pare că, deşi din Şistov, nu erau bulgari, ci români de pe malul drept al Dunării, fapt dovedit şi de faptul că bulgarii întemeitori ai oraşului Alexandria nu îi considearu de-ai lor, cu toate că în perioada 1832-1834, Ghencu Noica a participat la cumpăratea moşiei Bâcâieni, pe care avea să se înalţe oraşul Alexandria.

Fiul lui Ghencu, Iacovache (foto), născut în 1828 la Mavrodin, va face trecerea familiei de la negustori la agricultori. La moartea sa în 1890, Iacovache lăsa urmaşilor săi casa şi hotelul din Alexandria, moşia Schitu şi moşia Frăsinet. El a avut 17 copii, Paraschiv şi Andrei fiind cei care vor urma exemplul tatălui, administrând împreună moşiile, dar şi datoriile de pe urma cumpărării acestora. În 1931, Regele Carol al II-lea îl numea pe Paraschiv membru al Ordinului Meritul Agricol în grad de ofiţer.

În 1904 cei doi fraţi cumpăraseră, contra 375.840 lei, de la Alexandru Marghiloman moşia Ciochina (Racoviţa) din Teleorman, care avea 1296 de pogoane.

Un an mai târziu, achiziţionau moşia Beiu sau Palia de 1770 pogoane cu 550.000 lei. Apoi a urmat moşia Cioroaica de 1334 pogoane, contra 1.150.061 lei. În timpul primului război mondial, Paraschiv şi Andrei nu şi-au părăsit moşiile şi au fost luaţi prizonieri de nemţi. Au fost ţinuţi în detenţie la Hotel Imperial din Săveni-Ialomiţa, unde şi-au partajat averea. Andrei avea să moară în 1918. La moartea sa, în 1936, Paraschiv lăsa în urmă o avere uriaşă. Pe anul 1933, venitul impozabil al acestuia se ridica la suma de 460.458. Fiul lui Paraschiv, Iacob (1906-1990) a renovat conacul şi moara de la Frăsinet, încât la reforma din 1945 moşia a fost declarată fermă model. Fratele său Ion (1909-1955) va fi cel care a înfiinţat prima orezărie în judeţ.

Alt copil al lui Iacovache, Grigore (1880-1946), tatăl filozofului, a urmat cursurile de agronomie la Gottingen şi va pune cele învăţat în practică pe moşia arendată din Nanov, dar şi ca proprietar al celor din Vităneşti şi Blejeşti. Reşedinţa familiei sale era la Chiriacu, unde avea o gospodărie modestă.După moartea tatălui său, Constantin Noica vinde moşia Chiracu pentru a-şi realiza visul, ridicarea unei case a filozofilor pentru o şcoală de gândire românească.

Citește continuarea, GRATUIT, pe evenimentulistoric.ro

 

Te-ar putea interesa și: