Acţiunile secesioniste se amplifică în estul şi sudul ţării după referendumul de duminică, în timp ce armata ucraineană şi cea rusă stau faţă în faţă la graniţă.
Ucraina stă să se rupă. Referendumul din Crimeea, așa cum era de așteptat, a dat un impuls mișcării separatiste din estul și sudul țării unde protestele împotriva guvernării pro-europene de la Kiev s-au întețit.
De la Harkov şi Doneţk, până la Odessa şi Luhansk, populaţia rusofonă vrea dezbinarea Ucrainei şi alipirea regiunilor unde este majoritară la Rusia, după modelul Crimeii. Liderii manifestanţilor pro-ruşi, care de câteva zile la rând iau cu asalt instituţiile statului, vorbesc deja de organizarea de referendumuri similare plebiscitului de acum două zile, din Crimeea.
Mobilizare armată
Guvernul de la Kiev a denunţat provocările Moscovei şi a anunţat că în estul ţării au fost reperaţi numeroşi "turişti politici ruşi", referindu-se la agenţii secreţi trimişi de Moscova pe teren pentru a susţine mişcarea separatistă din regiune. În acest context, Parlamentul ucrainean a decretat ieri mobilizarea parţială a armatei, date fiind "agravarea situaţiei interne din ţară şi ingerinţa Rusiei în treburile interne ale Ucrainei". Circa 20.000 de ucraineni sunt aşteptaţi să se înroleze, alături de alţi 20.000 de veterani mobilizaţi în cadrul unor gărzi naţionale.
Duminică, în ziua referendumului din Crimeea, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a dispus organizarea de manevre militare în estul ţării, în regiunea pro-rusă. Practic, forţele ucrainene şi cele ruse, comasate dincolo de graniţă, stau faţă în faţă.
"Rusia a mobilizat 60.000 de soldaţi împotriva Ucrainei", a avertizat ieri şi ministrul ucrainean al Apărării, Ihor Teniuk. Tot ieri, guvernul de la Kiev urma să trimită NATO o listă cu echipamente militare de care armata are nevoie în prezent. Unii dintre deputaţii ucraineni au cerut chiar ruperea relaţiilor diplomatice cu Rusia şi punerea armatei ucrainene în stare de război.
Rusia pune condiţii
În replică la valul de critici venit dinspre vest, Moscova a anunţat că este dispusă să dialogheze cu Occidentul pe marginea situaţiei din Ucraina, dacă se ţine cont de condiţiile sale. Una din ele este statutul de neutralitate militară şi politică pentru Ucraina, mai exact garanţii date Moscovei că vecinul de la vest nu va adera niciodată la NATO sau UE. Rusia mai vrea o nouă Constituţie în Ucraina, în baza căreia să fie organizate alegerile anticipate şi care să respecte "interesele poporului multietnic", aluzie la populaţia rusofonă. Occidentul a respins aceste condiţii, subliniind că este dreptul cetăţenilor de a alege direcţia pe care ţara trebuie să o urmeze.
Între timp, trupele militare ucrainene din Crimeea rămân în garnizoane. Ministerul Apărării a ordonat comandanţilor să nu părăsească unităţile, în pofida votului de duminică. Până pe 21 martie, între forţele ucrainene şi cele ruse care le-au încercuit a fost încheiat un armistiţiu. Nimeni nu spune nimic despre ce se va întâmpla după expirarea acestui acord temporar.
Protest la Londra al imigranţilor ucraineni împotriva anexării Crimeii de către Rusia Foto: Reuters
Noi sancţiuni UE şi SUA pentru ruşi
Simona Mătieș
UE a anunţat, ieri, restricţii de călătorie şi blocarea conturilor pentru 21 de oficiali ruşi şi ucraineni, după reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre. Ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevic, a anunţat că alte măsuri vor fi luate în zilele următoare. Ministrul ucrainean de Externe, Andri Deşciţa, a salutat decizia UE. "Este un pas înainte în mobilizarea comunităţii internaţionale, pentru a sancţiona decizia Rusiei de a încălca legislaţia internaţională. Crimeea este parte a Ucrainei", a spus el.
SUA vor lua măsuri financiare contra a şapte oficiali ruşi şi patru lideri separatişti din Crimeea, pentru "subminarea procesului democratic şi a instituţiilor din Ucraina". Printre aceştia: Serghei Aksionov, liderul din Crimeea, Dmitri Rogozin, vicepremierul rus, şi Valentina Matvienko, preşedinta Camerei superioare a Parlamentului rus.
Ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, şi şefa
politicii externe a UE, Catherine Ashton Foto: Reuters
Crimeea naţionalizează bunurile şi banii ucraineni
Preşedintele rus, Vladimir Putin (foto), va adresa, azi,
un mesaj celor două Camere reunite ale Parlamentului de la Moscova, legat de integrarea Crimeii în componenţa Federaţiei Ruse.
Liderul secesionist al Crimeii, Serghei Aksionov, a plecat ieri spre Moscova, la câteva ore după ce parlamentul de la Simferopol a cerut oficial, prin unanimitate de voturi, alipirea regiunii la Rusia.
În baza acestui vot, toate bunurile şi fondurile Ucrainei trec în gestiunea Crimeii iar legislaţia ucraineană nu se mai aplică în peninsulă.
Tot ieri, deputaţii din Crimeea au votat dizolvarea unităţilor armate ucrainene de pe teritoriul peninsulei. La referendumul din Crimeea, 96,77% dintre alegători au votat pentru alipirea la Rusia.
Băsescu nu mai insistă pentru unirea cu Moldova
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că renunţă la "ideea proiectului naţional" al unirii cu Republica Moldova pentru că nu are sprijinul clasei politice, dar a ameninţat că nu-i uită pe cei care asistă la divizarea vecinilor de peste Prut. DETALII: Traian Băsescu: "Nu este în interesul Republicii Moldova şi nici în interesul României ca prim-ministrul României să aibă o poziţie dubioasă legat de Republica Moldova" CITIȚI ȘI:
- Obama: Rusia riscă să devină tot mai mică pe scena mondialăoscova: Parlamentul va adopta toate legile necesare pentru includerea rapidă a Crimeii în componența
- Economia CRIMEII în cifre și date - turism, petrol și gaze
- SUA "resping" referendumul din Crimeea
- Armistiţiu între Ucraina şi Rusia în Crimeea până pe 21 martie
Recomandările noastre
