Zelul Monstruoasei Coaliții (care unește extrema stângă cu liberalii și dreapta conservatoare, altfel spus PSD cu USR-PLUS și PNL) a fost cu atât mai mare, cu cât posturile au fost împărțite frățește între așa-zișii pro-europeni. Să nu credeți că s-a pus vreo clipă problema competenței. Maria Grapini a fost aleasă vicepreședinte într-o comisie a Parlamentului European, în timp ce fostul premier polonez Beata Szydło a fost respinsă prin vot.

Profitând de faptul că dețin împreună 519 mandate, pro-europenii au călcat în picioare cutuma potrivit căreia pozițiile de președinți și
vicepreședinți de comisii se atribuie proporțional cu mărimea fiecărui grup și au votat cu toții împotriva candidaților propuși de partidele
antisistem. Astfel, deși are 73 de deputați europeni (doar 2 mai puțin decât verzii) grupul Identitate și Democrație (format din Liga lui Salvini, Rassemblement National al lui Le Pen, AfD și alte partide de dreapta mai mici) și-a văzut blocați candidații propuși pentru șefia
comisiilor de agricultură și afaceri juridice (funcții la care ar fi avut dreptul potrivit sistemului D’Hondt, pe care l-am amintit anterior). Votul din comisia juridică a fost marcat de intervenția lui József Szájer, europarlamentar din FIDESZ (partidul de guvernământ din Ungaria), cel care prezida ședința. Politicianul maghiar le-a cerut colegilor săi să respecte cutumele. . „Am lucrat cu acele reguli timp de 40 de ani, iar dacă aceste acorduri nu sunt acceptate, consecințele sunt imprevizibile „. În ciuda apelului, pro-europenii au acordat funcția unui liberal britanic.

Dar furia Coaliției popularilor, socialiștilor, verzilor și centriștilor lui Macron nu s-a limitat la reprezentanții așa-zisei extreme drepte din Parlamentul European. De un tratament similar au avut parte și polonezii de la Partidul Lege și Justiție. Votul împotriva lui Szydło, fostul prim-ministru al Poloniei, a determinat, de altfel, cel mai ferm răspuns. Liderii grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni i-au avertizat pe pro-uropeni că afrontul s-ar putea să-i coste. „Suntem incredibil de dezamăgiți de comportamentul unor deputați în comisia pentru ocuparea forței de muncă”, a declarat filosoful polonez Ryszard Legutko. „La alegerile europene, Beata Szydło a primit cel mai mare număr de voturi de preferință din istoria poloneză și unul dintre cele mai mari din întreaga Uniune Europeană.

Faptul că deputații europeni din comisia parlamentară pentru ocuparea forței de muncă au refuzat candidatura sa pentru funcia de președinte este o insultă pentru alegătorii ei și nu ne încurajează să susținem săptămâna viitoare un consens între grupurile parlamentare”. Cu alte cuvinte, nota de plată ar putea fi achitată de Ursula von der Leyen, care s-ar putea să nu obțină un număr suficient de voturi pentru a deveni președinte al Comisiei Europene,

Riscul pentru o prăbușire a târgului pentru funcțiile de conducere în UE este cu atât mai mare, cu cât și partide, de exemplu FIDESZ (care
face parte din Partidul Popular European), au avut dificultăți în a obține funcțiile la care aveau dreptul. Europarlamentarului maghiar
Balázs Hidvéghi i-a fost respinsă candidatura pentru funcția de vicepreședinte al comisiei pentru libertăți civile. E drept, însă, reprezentantul FIDESZ Tamás Deutsch a reușit să devină vicepreședinte al comisiei de control bugetar.

Concluzia luptei crîncene pe funcții a tras-o unul dintre liderii grupului Identitate și Democrație: „Acesta este singurul parlament din
Europa care nu oferă o garanție minimă minorităților politice”. Chiar dacă sunt în minoritate, cele două grupuri formate din eurosceptici,
naționaliști și populiști au împreună 135 de europarlamentari, adică mai mulți decât grupul Renew Europe condus din umbră de Macron. Asta ca să nu mai vorbim de faptul că și alți europarlamentari ar putea face front comun cu partidele antisistem.

Te-ar putea interesa și: