Ministrul Justiţiei, Mona Maria Pivniceru, consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic. Atrage atenţia că dacă s-ar aplica Strategia Naţională Anticorupţie asumată, ar fi înlăturată de facto imunitatea pentru tragerea la răspundere penală în astfel de cauze
Până astăzi, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, nu a avut nici o reacţie faţă de decizia Parlamentului de a nu da curs solicitărilor Parchetului în cazurile Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely, prin care este obstrucţionat cursul justiţiei. Ministrul a tăcut mâlc. N-a ieşit cu o declaraţie de principiu. Astăzi, prin Biroul de presă al Ministerului Justiţiei, a fost livrată întregii prese o precizare la un articol publicat de România liberă. Ministrul Pivniceru nu mai tace, deci. Spune ceva interesant: "Ministrul Justiţiei, Mona Maria Pivniceru consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic". Dar afirmaţia este trecută undeva pe la mijlocul textului precizării, de parcă i-ar fi teamă de ceva. Spre finalul comunicatului, se produce şi înţepătura dată Parlamentului şi Guvernului din care face parte, atenţionând că aceste foruri şi-au asumat Strategia Naţională Anticorupţie. Iar dacă măsurile prevăzute de noua SNA ar fi aplicate cu celeritate atunci s-ar ajunge la situaţia înlăturării "imunităţii de facto pentru tragerea la răspundere penală în astfel de cauze" Redmă mai jos punctul de vedere al MJ "Potrivit art. 109 alin. (2) din Constituţia României, republicată, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Potrivit Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, republicată, dar şi Regulamentului Camerei Deputaţilor, ministrul justiţiei nu are prerogative în această fază a procedurii, ci doar după ce Camera Deputaţilor solicită începerea urmăririi penale, caz în care ministrul justiţiei primeşte cererea însoţită de dosarul cauzei de la Camera solicitantă şi le înaintează, după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Direcţia Naţională Anticorupţie. Dacă se dispune trimiterea în judecată, ministrul justiţiei comunică Preşedintelui României data sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a unui membru al Guvernului. Pentru a solicita declanşarea procedurilor legale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se poate adresa direct Parlamentului, cum s-a întâmplat în cazul domnului deputat Victor-Paul Dobre, nefiind necesară intermedierea solicitării de către Ministerul Justiţiei.În cazul domnului deputat Laszlo Borbely, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat ministrului justiţiei să înainteze cererea Parlamentului, ceea ce s-a şi întâmplat. Ministrul Justiţiei, Mona Maria Pivniceru consideră că procedurile judiciare nu trebuie să fie blocate de factorul politic. Pentru a evita situaţii de acest gen, Ministerul Justiţiei a iniţiat Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2012 - 2015, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 215/2012 şi care, în substanţa sa, cuprinde şi propuneri privind consolidarea integrităţii în rândul parlamentarilor. În acest sens, Parlamentul şi-a asumat public implementarea noii Strategii Naţionale Anticorupţie în ceea ce priveşte membrii Parlamentului, prin declaraţia nr. 2/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012. Prin urmare, punerea rapidă în aplicare a măsurilor cuprinse în Strategia Naţională Anticorupţie ar fi de natură să eficientizeze desfăşurarea procedurilor parlamentare (în sensul motivării refuzului de începere a urmăririi penale şi pronunţării într-un termen foarte scurt), modificări care ar determina înlăturarea imunităţii de facto pentru tragerea la răspundere penală în astfel de cauze, aşa cum indică şi Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din 18 iulie 2012. Reamintim că Plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea de începere a urmăririi penale pentru deputatul UDMR Laszlo Borbely şi pentru cel al PNL Victor Paul Dobre, cereri formulate de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi. În cazul Borbely, avizul a fost cerut pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi infracţiunea de fals în declaraţiile de avere. În cazul Dobre, deputat şi fost ministru delegat pentru Administraţie, procurorul general a solicitat Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată în legătură cu referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Recomandările noastre
