"Legea pentru modificarea Legii Educaţiei naţionale nr. 1/2011 vizează intervenţii legislative asupra dispoziţiilor ce reglementează înfiinţarea, reorganizarea şi desfiinţarea unor formaţiuni de studiu, precum şi modalităţile de realizare şi prezentare a rapoartelor privind starea învăţământului preuniversitar şi universitar. Considerăm că această lege prezintă neclarităţi, fiind incompletă în reglementare, ceea ce impune reexaminarea de către Parlament a conţinutului normativ al acesteia", se arată în cererea trimisă de şeful statului.

În legătură cu noile dispoziţii ale art. 61 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 s-a constatat că prin art. unic pct. 1 din actul normativ transmis la promulgare legiuitorul a introdus un nou termen – minorităţi lingvistice. Din analiza dispoziţiilor Legii nr. 1/2011 rezultă că acest act normativ face referire doar la sintagma "minorităţi naţionale", cea de minoritate lingvistică nefiind definită. De asemenea, spune şeful statului, această sintagmă nu este definită nici în conţinutul legii supuse reexaminării. Aşadar, în scopul prevenirii oricăror probleme în aplicarea normei, preşedintele consideră că se impune reexaminarea acesteia de către Parlament, sub aspectul stabilirii cu exactitate a noţiunii de minoritate lingvistică.

"Prin raportare la cerinţele de calitate a legii, considerăm că legea supusă reexaminării este incompletă şi poate crea neclarităţi în aplicare, întrucât noua reglementare de la art. unic pct. 1 nu este corelată cu alte dispoziţii ale Legii nr. 1/2011, ceea ce impune reanalizarea legii şi din această perspectivă. Un exemplu în acest sens sunt prevederile art. 19 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 referitoare la organizarea şi funcţionarea la cererea părinţilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română sau în limbile minorităţilor naţionale. Mai mult, referitor la reorganizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar se enumeră instituţiile care pot avea iniţiativa şi se precizează că în situaţia unor 'opinii divergente cu privire la procesul de reorganizare, Ministerul Educaţiei Naţionale decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare' (art. 221 alin. (4) din Legea nr. 1/2011). De asemenea, învederăm faptul că prin procedura privind înfiinţarea, reorganizarea şi desfiinţarea formaţiunilor de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale sau lingvistice, aşa cum aceasta este stabilită prin legea supusă reexaminării, se stabileşte o altă procedură de organizare a formaţiunilor de studiu respective, ceea ce intră în contradicţie cu prevederile art. 221 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 care stabileşte că: 'Ministerul Educaţiei Naţionale prin direcţiile de specialitate competente, precum şi prin Direcţia Minorităţi, în cazul unităţilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, stabileşte şi propune ARACIP, pentru situaţiile prevăzute la alin. (3) lit. e) şi la alin. (4), unităţile de învăţământ care intră în proces de reorganizare'", indică preşedintele.

Potrivit acestuia, noile prevederi ale art. 61 alin. (2) al Legii nr. 1/2011 privind derularea programelor de studiu amintite, vin în contradicţie şi cu unele prevederi ce reglementează condiţiile referitoare la desfăşurarea învăţământului pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale; astfel, potrivit art. 45 alin. (6) din Legea nr. 1/2011: "în cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu, oraş sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi".

"În lipsa unor clarificări ale conceptelor folosite şi ale metodologiilor de înfiinţare, reorganizare şi desfiinţare ale programelor vizate, considerăm că această nouă reglementare este de natură să creeze confuzii pentru cei responsabili de aplicarea cadrului normativ, ceea ce poate genera consecinţe negative asupra calităţii învăţământului, în detrimentul beneficiarilor sistemului educaţional şi al societăţii", se motivează în cererea adresată de preşedinte Parlamentului.

Te-ar putea interesa și: