Moaşele "adevărate" consiliază gravidele din primele luni de sarcină şi le asistă la naştere fără medic. Deşi au studii superioare, moaşele de la noi nu au drept la parafă şi se bat pe cazuri cu rezidenţii.

Un număr din ce în ce mai mare de gravide vor să dea "maternităţile-abatoare" şi medicii care adorm în gardă pe naşterile în confortul casei, alături de moaşe care le-au pregătit emoţional şi care pot oferi sfaturi avizate.

Să naşti acasă ca pe vremea bunicii, dar în condiţii de secol 21, nu este însă posibil în România şi nici nu va fi curând. Deşi cereri din partea gravidelor există, nici o moaşă nu are curajul să asiste naşterea la domiciliu, deoarece îşi poate pierde dreptul la practică şi chiar libertatea.

Moaşele se plâng că nici în spital nu sunt lăsate "să se desfăşoare" prea mult. Deşi transpiră cot la cot cu medicii şi au studii superioare, moaşele din România nu se bucură de sporuri prea mari şi de drept la parafă, promise, dar nepuse în practică.

Toate astea se întâmplă în condiţiile în care naşterile neasistate sunt cauza majoră a mortalităţii infantile în ţara noastră: dacă în primele luni ale anului 2010 acest fenomen a scăzut uşor, din decembrie se înregistrează din nou creşteri mari, în ianuarie 2011 atingând 12,2 la mie, potrivit "Salvaţi Copiii".

Moaşa, psiholog şi nutriţionist În prezent, în ţară profesează 5.000 de moaşe recunoscute de Ordinul Asistenţilor Medicali, unele cu licenţă, altele recomandate de "experienţă". Moaşa continuă să fie percepută ca o persoană fără cunoştinţe în domeniu.

Dincolo de speculaţii, "moaşa ar trebui să fie cea care pregăteşte psihic şi emoţional gravida, îi dă sfaturi de alimentaţie şi igienă, o asistă la naştere şi urmăreşte evoluţia mamei şi copilului în primele şase săptămâni după naştere, în situaţia în care totul decurge normal, adică în peste 70% din cazuri. În caz contrar, este abilitată să recunoască şi să trimită la medic orice afecţiune care apare în decursul sarcinii, naşterii sau al perioadei postpartum.

În străinătate, moaşa e şcolită în universităţi şi urmează permanent cursuri de perfecţionare şi are "drept de parafă". În România însă, moaşele depind de "bunăvoinţa" medicului să asiste la naşteri şi "se bat" la propriu pe cazuri cu rezidenţii.

Există însă şi maternităţi unde naşterile sunt asistate exclusiv de moaşe, iar medicul e chemat în caz de complicaţii. "Dacă în provincie sunt lăsate să asiste naşteri, în Bucureşti e multă aglomeraţie în spitale, pentru că trebuie să înveţe şi rezidenţii. Noi vrem un statut, dreptul la parafă, scutirea de chestiuni administrative", spune Melania Tudose, moaşă la Maternitatea din Buzău.

Aceasta reproşează sistemului că nu le permite "să se ocupe de gravidă de la început până la sfârşit". "O singură dată am delegat alte sarcini administrative altei colege şi am putut să mă ocup ca la carte de o gravidă. 12 ore am liniştit-o şi a fost cea mai frumoasă naştere", povesteşte moaşa.

Ea propune ca femeile să poată fi asistate în centre de naşteri, care să funcţioneze în imediata apropiere a spitalelor, iar moaşele să aibă un contract cu un medic sau cu o unitate medicală care să preia gravida când apar complicaţii.

"Dacă, în provincie, moaşele sunt lăsate să asiste naşteri, în Bucureşti e multă aglomeraţie, pentru că trebuie să înveţe şi rezidenţii.", MELANIA TUDOSE, moaşă la Maternitatea din Buzău

NAŞTERI ACASĂ De ce în România nu e ca în Olanda

Deşi în unele ţări nordice există un cult al naşterilor la domiciliu, în România nu e posibil acest sistem. "Toată lumea dă exemplu Olanda. Am fost şi eu în Olanda, iar acolo orice pacientă cu complicaţii poate ajunge din orice punct al Olandei în 15 minute direct pe masa de operaţii, unde o aşte aptă punga de sânge şi anestezistul", subliniază Cristian Irimie, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Obstetrician de profesie, acesta declară răspicat că, în pofida anilor de experienţă, nu "s-ar aventura" să asiste o gravidă la domiciliu.

"Nu aş asista pe nimeni acasă, cu atât mai puţin în Balta Albă, la etajul 7, unde se poate bloca liftul tocmai când aș avea nevoie de el". El crede că prioritară la noi e reinventarea moaşei "de ţară", care trebuie să urmărească şi să sfătuiască gravidele în zonele cu probleme.