O analiză realizată de Radio France Internationale (RFI) arată că mai multe crize suprapuse au dus la intensificarea protestelor anti-mască.

Potrivit activistului Ovidiu Voicu, protestele iau amploare pe un teren extrem de fertil, iar masa de manipulare ar fi formată din generațiile tinere, de care formațiunea politică Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar profita. Tinerii nu numai că au rămas fără locuri de muncă în pandemie, dar nu au nici perspective politice, fiind needucați din acest punct de vedere.

Ovidiu Voicu, director al Centrului de Inovare Publică, subliniază faptul că cea mai profundă criză dintre toate cele care au condus cetățenii români la adoptarea unor manifestații publice este reprezentată chiar de generațiile tinere, fără perspective politice. De asemenea, activistul susține că masa de manipulare este formată din tinerii care au rămas fără locuri de muncă în pandemie.

“Este criza momentului. Această furie, această oboseală a pandemiei care s-a acumulat în ultimul an peste care vine o manipulare cinică din partea unor personaje din zona politică sau mediatică pentru a câștiga capital. Este și o profundă criză socială a tinerilor. Sunt acei tineri NEETS care nu au perspective. Aceasta este criza cea mai profundă. Acești tineri nu sunt angajați politic. Erau dezinteresați de politică în principal. Nefiind suficient de educați și neavând un loc de muncă stabil, trăiau din acele acțiuni sociale pe care pandemia le-a închis. Ei nu înțeleg ce se întâmplă, nu au soluții și nici măcar statul nu le oferă soluții și atunci se radicalizează cu muniția oferită de AUR”, a declarat activistul Ovidiu Voicu.

Sociologul Mirel Palada, despre politizarea mișcărilor sociale

Mirel Palada dezminte comentariile anterioare. Sociologul este de părere că mișcările sociale au fost realizate de către generațiile tinere care au manifestat dintotdeauna un interes față de politică.

“Tinerii au fost dintotdeauna interesați de politică. Toate mișcările sociale au fost, fără excepție, realizate de către tineri - în 1989, în anii ‘90, toate mișcările sociale recente au fost realizate de către tineri și nu este niciun fel de mirare faptul că în prezent tinerii ies din nou în stradă. La fel cum ies și în Olanda și în Franța și în Germania”, a subliniat sociologul Mirel Palada.

Acesta susține că afirmațiile părtinitoare promovate în spațiul public au menirea de a politiza manifestările sociale ce au loc în prezent, iar în spatele celor care contestă aceste mișcări se află interesul politic.

“Comentariul prezentat este unul părtinitor și care încearcă să politizeze situația. Să arunce o vină urâtă, denigratoare, asupra celor care ies în stradă. Cei care ies în stradă, ies cu o motivație la fel de pertinentă precum în cazul valurilor anterioare de mișcări civice care au avut loc în România.

Faptul că sunt unele voci așa-zise civice, care încearcă să demonizeze aceste mișcări și să le eticheteze cu tot felul de cuvinte denigratoare, de tipul “lipsit de educație”, “lipsit de viitor”, arată faptul că cei care se află la putere sunt foarte speriați că tinerii au ieșit cu adevărat să protesteze, fără să fie mânați de la spate de către tot soiul de organizații mai mult sau mai puțin discrete, care scoteau tinerii până acum în stradă”, a declarat sociologul.

“E un lucru firesc și natural al societății, care se întâmplă periodic în orice societate și care pune la îndoială starea de fapt și propune soluții de îmbunătățire a unor situații, la fel cum s-a întâmplat și acum câțiva ani, precum și în anii ’90. Este vorba despre un dialog social necesar. Cei care contestă aceste mișcări sociale au un interes politic de a denigra și de a arunca în derizoriu lucrurile pe care le clamează cei din țară”, a conchis Mirel Palada.