Mișu Voicu, atac dur la Tăriceanu: E un fel de Petru Groza. PLUS: A luat acelaşi număr de procente câte neveste a avut!

Copreşedintele alianţei de la Dolj, liberalul Mihai Voicu, a comentat ieri, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul de campanie al ACL Dolj, prestaţia electorală a fostul său şef de partid, actualul aliat al PSD-ului, Călin Popescu Tăriceanu.

Parlamentarul Voicu l-a ironizat pe Tăriceanu comparandu-l cu Petru Groza care a mimat apartenența la un partid propriu, dar în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova.

„Dacă priviţi cu atenţie scorul electoral al domnului Tăriceanu, nu puteţi să nu observaţi acelaşi lucru pe care l-am sesizat şi eu: domnul Tăriceanu a luat acelaşi număr de procente câte neveste a avut! Dincolo însă de acest aspect sau coincidenţă, cum vreţi să o numiţi, un alt lucru aş mai dori să subliniez. Din punctul meu de vedere, domnul Tăriceanu, în cazul în care va fi desemnat şi votat în Parlament drept prim-ministru lucru asupra căruia am mari rezerve, va reprezenta pentru PSD exact ce a reprezentat doctorul Petru Groza pentru comunişti în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial, cand a reprezentat Partidul Plugarilor“, a afirmat, mai plastic, deputatul Mihai Voicu, deși campania electorală pentru cel de-al doilea scrutin al alegerilor prezidențiale nu a început oficial.

Călin Popescu Tăriceanu a obtinut 5,36% din voturi la prezidentiale.

Trucul pe care gospodinele nu-l împărtășesc nimănui. Te scutește de la un mare efort

Vreme crâncenă în ziua alegerilor. Estimările ANM pentru duminică

Vezi comparatia ...   

Petru Groza a fost prim-ministru în primele guverne comuniste al României. A fondat Frontul Plugarilor, o formațiune politică minoră, care se situa pe stânga eșichierului politic. Imediat, acest partid a intrat sub aripa protectoare a Partidului Comunist, care se afla, în acele vremuri, în ilegalitate. La 6 martie 1945 a fost impus în funcția de prim-ministru de către Uniunea Sovietică, care a amenințat în caz contrar cu neretrocedarea Transilvaniei către România. Deși Groza a mimat apartenența la un partid propriu, în fapt, era un executant docil al deciziilor luate de comuniști și al ordinelor venite de la Moscova. Întrucât guvernul său nu a fost recunoscut de americani și englezi, regele Mihai i-a cerut, în august 1945, demisia. Când Groza a refuzat - fapt unic în istoria regalității în România - regele a intrat în așa-numita grevă regală, perioadă în care guvernul a acționat neconstituțional.

Guvernele succesive conduse de Groza au prezidat peste primele procese politice din România, peste fraudarea alegerilor din 1946 și peste lichidarea opoziției, suprapunându-se procesului de acaparare a puterii politice de către comuniști. La 31 decembrie 1947, împreună cu Gheorghiu-Dej, Groza l-a forțat pe regele Mihai să abdice, în cursul aceleiași zile proclamând, în mod ilegal și neconstituțional, în parlament, republica populară.