Un studiu recent sugerează că asteroizii care au pătruns în atmosfera Pământului ar fi putut lua microbi, pe care i-au purtat apoi până la a doua planetă a Sistemului solar.

La începutul lunii septembrie, un grup de cercetători a detectat urme de fosfină în compoziția norilor planetei Venus, o moleculă care este prezentă doar pe Pământ ca bioprodus al vieții. Un nou studiu sugerează însă că fosfina este posibil să fi fost emanată chiar de planeta noastră.

Cercetarea, condusă de Departamentul de astronomie al Harvard University sugerează că, acum cel puțin 600.000 de ani, asteroizii care s-au lovit de atmosfera Pământului ar fi putut lăsa microbi vii în aer, care au fost purtați astfel până pe Venus.

„Deși abundența vieții terestre în stratul superior al atmosferei este necunoscută, acești factori vii ai planetei au putut fi apți, în mod potențial, să transfere viața microbiană între atmosfera Pământului și atmosfera planetei Venus”, au explicat autorii studiului, Amir Siraj și Abraham Loeb. În consecință, originea posibilei vieți de pe Venus nu poate fi desprinsă în mod esențial de viața terestră.

Ideea avansată de cercetători este cunoscută sub numele de panspermie, o ipoteză care arată că viața de pe o planetă care își are originea în microorganismele din spațiul exterior s-a mutat în alt spațiu. În vremurile recente, s-a sugerat că viața pe Pământ s-ar fi putut naște în acest mod. Totuși, este nevoie de o cercetare suplimentară pentru a confirma teoria, au precizat cei doi cercetători. În special la o altitudine de 85 de kilometri, la care un obiect care se ciocnește de Terra evită o încălzire semnificativă.

În plus, dacă viața este demonstrată a fi o probă directă trimisă în atmosfera lui Venus, va fi necesar să se reconsidere abundența vieții ca funcție a altitudinii planetei Venus, au mai precizat Amir Siraj și Abraham Loeb, potrivit Foxnews.

Au creat cometele și asteroizii universul?

Tot mai mulți savanți sunt de părere că viața pe Pământ ar fi putut fi creată de asteoroizi sau comete. Inclusiv un studiu din 2020 sugerează că cometele ar fi putut furniza elementul esențial al vieții pe Pământ. Alte teorii sugerează că viața ar fi putut lua naștere în întregul univers de la comete și asteroizi. În 2019, NASA a descoperit molecule de zahăr la doi meteoriți diferiți, întărind ideea că asteroizii joacă un rol crucial în susținerea vieții.

Un meteorit a zgâriat atmosfera sudului Australiei în decembrie 2017, ceea ce a avut ca rezultat o minge de foc care a durat peste 90 de secunde. După ce a călătorit mai bine de 1.500 de kilometri prin atmosferă, acest meteorit de 60 de kilograme a revenit în spațiu.

Venus, care a fost numită geamăna Planetei albastre, are un climat deosebit de dur, cu o temperatură de suprafață de peste 500 de grade. Este o temperatură mult prea fierbinte pentru a susține viața, însă NASA a declarat recent că plănuiește să exploreze mai amănunțit planeta. În iulie, cercetătorii au explicat, în publicația Nature Geoscience, că Venus are aproape 40 de vulcani activi pe suprafața sa, ceea ce înseamnă, conform NASA, că are cel mai mare număr de vulcani dintre toate planetele Sistemului solar.