Sebastian Ghiţă a fost identificat şi prins după o fotografie făcută la masa unei cafenele din Belgrad. Poliţişti români susţin că au dat toate datele colegilor din Serbia, inclusiv acea fotografie, iar aceştia au acţionat pentru capturarea fostului deputat fugar. Oficial, autorităţile române nu au competenţa de a acţiona pe teritoriul altui stat. Rămâne întrebarea: cine a făcut fotografia care a ajutat la prinderea fugarului, răspândită în mass-media?

Sebastian Ghiţă a fost prins dar rămân serioase semne de întrebare asupra modului în care acesta a fost identificat de către autorităţile din Serbia,  mai ales că poliţiştii au fost puşi sub presiune de declaraţiile Laurei Codruţa Kovesi, şefa DNA, şi a preşedintelui României, Klaus Iohannis.

Comunicatul oficial al Poliţiei Române indică ca şi meritoasă contribuţia  ofiţerilor de la Direcţia Operaţiuni Speciale  (DOS) şi a celor de la Direcția de Investigații Criminale din cadrul Poliției Române. Practic, susţin surse poliţieneşti, după ce s-a obţinut confirmarea că personajul ras în cap şi cu barbă este una şi aceeaşi persoană cu ex-deputatul, au fost anunţate autorităţile sârbe care l-au reţinut. De altfel, conform procedurilor, Direcţia Operaţiuni Speciale s-a ocupat de monitorizarea tuturor celor care au intrat în legatură cu Sebastian Ghiţă.

De asemenea, la prinderea lui Ghiţă a ajutat şi monitorizarea fratelui acestuia, dar şi a persoanelor cu care acesta ţinea legătura în Serbia. Un element important: în anturajul lui Sebastian Ghiţă s-a transmis informaţia că Poliţia Română îl caută în altă ţară, fapt care l-a determinat pe Alexandru să meargă la Belgrad, cu o escală la Istanbul, pentru a se întâlni cu fratele său.

Toate aceste măsuri “strict poliţieneşti, nu de altă natură”, după cum au susţinut, cu tărie, factori de decizie din Poliţia Română, ca să elimine din anchetă “servicii secrete sau alte asemenea exemple”, au condus la prinderea lui Sebastian Ghiţă.

Comunicatul despre prinderea fostului deputat a fost transmis, către mass-media din România, la ora 6.16, în dimineaţa de vineri, la mai puţin de şase ore de la reţinerea sa, iar fotografia a fost prezentată, la ora 7.23, pe reţeaua publică a Poliţiei Române.

Sub presiune

Pe fondul apariţiei unor voci care indicau faptul că Sebastian Ghiţă a fost prins la un banal control al poliţiştilor sârbi, nu în urma unei acţiuni complexe, am întrebat atât poliţişti din sfera judiciarului cât şi oficiali ai Poliţiei Române, despre această ipoteză. Mai mulţi poliţişti au spus ce au aflat de la colegii lor sârbi, în zona de graniţă, respectiv că o patrulă l-a oprit, întâmplător, pe Ghiţă şi pe fratele său şi, având un comportament suspect, a fost condus la secţie, verificat şi, apoi, s-a aflat că e urmărit internaţional. Mai mult, unii au spus că au fost avertizaţi de şefi să nu spună că aşa s-a întâmplat, ca să lase meritul IGPR şi Interpol.

Dinspre aparatul central al Poliţiei Române am aflat, însă, că poliţiştii sârbi nu l-au oprit, degeaba, pe Ghiţă ca să îl legitimize, ci că aveau informaţii de la autorităţile române.

Cert este că fotografia pe baza căreia a fost identificat a fost făcută de cineva care căpătase încrederea fostului deputat, care a putut să îl fotografieze, de aproape, în noul look, diferit de cel pe care îl avea la dispariţia din ţară.

De la dispariţia lui Sebastian Ghiţă, Poliţia Română şi, în special DOS, a fost sub presiunea acuzaţiilor lansate în spaţiul public de către Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA, şi a preşedintelui Româniai, Klaus Iohannis, care s-au raliat aceleiaşi idei: poliţia l-a scăpat, poliţia să îl prindă!

Pe 25 ianuarie, în Evenimentul zilei, poliţişti, cărora procurorul de caz, de sub tutela şefei DNA, le-a interzis să aibă o replică la acuzaţiile aduse de la vârful Statului, au dezvăluit că orice inițiativă a polițiștilor se face conform Codului de procedură penală (Cpp), doar cu acordul procurorului de caz. Adică, inclusiv acţiunea de filaj la care făcea referire Kovesi.

„Inculpatul a fost pierdut de Poliţia Română în timp ce se afla sub filaj. De Poliţia Română trebuie găsit”, susținea, cu tărie, Laura Codruța Kovesi, într-un interviu acordat Europa FM. Polițiștii chestionați de EVZ susțin, însă, că nu au făcut altceva decât să aplice legea și măsurile dispuse de procurorul de la DNA Ploiești. Din ziua dispariției, 19 decembrie 2016, până pe 5 ianuarie 2017, ziua în care Înalta Curte a emis mandat de arestare pe numele lui Ghiță, polițiștii au acționat în baza unei ordonanțe de supraveghere operativă și a două mandate de aducere emise de procurorul de caz. Ordonanța a fost emisă pe 19 decembrie, la prânz, la câteva ore după ce Sebastian Ghiță a părăsit, ultima oară, sediul Poliției Prahova. În baza documentului emis de procuror, polițiștii au aplicat art. 138 din Cpp, mai exact alineatul 1, literele a,c și d, adică li s-a dispus să îi intercepteze convorbirile telefonice fostului deputat, să îl fotografieze (nu și să îl înregistreze video) și să îl localizeze prin GPS. „Ordonanța de supraveghere operativă nu este filaj”, au explicat aceleași surse. Polițiștii susțin că aveau obligația să îi supravegeheze casa, telefonul, dar nu să îl urmărească în trafic, așa cum s-a speculat în mass-media. Mandatul de arestare emis de Înalta Curte a permis darea în urmărire națională a lui Sebastian Ghiță, postarea fotografiei sale pe site-ul IGPR, iar polițiștii de la toate structurile din țară au avut dreptul legal de căutare, identificare și aducere.

Ulterior, mandatul internaţional de urmărire a permis colaborarea internaţională cu celelalte state în care existau suspiciuni că fugarul ar fi fost sesizat.