„Îmi amintesc cât de surprins am fost, în copilărie, să observ cât de diferită este partea nevăzută a Lunii, prima dată când am văzut o machetă a corpului ceresc”, a declarat Jason Wright, asistent de astrofizică la Universitatea de stat din Pennsylvania.

„Erau numai munţi şi cratere. Dar unde erau mările? Se pare că era un mister nedezlegat din anii `50”, a adăugat acesta, potrivit Huffington Post.  

Mările selenare sunt câmpii uriaşe apărute în urmă cu sute de milioane de ani, datorită activităţii vulcanice şi se văd ca nişte pete uriaşe pe suprafaţa Lunii, relatează Mediafax.

Partea nevăzută a fost observată pentru prima dată în imaginile captate de sonda sovietică Luna 3, în anul 1959.

Cercetătorii american cred că cele două feţe ale Lunii arată aşa diferit din cauza diferenţei de grosime a învelişului selenar: partea nevăzută a Lunii are un înveliş mult mai gros faţă de partea pe care o vedem noi.

Oamenii de ştiinţă cred că Luna s-a format în urma coliziunii dintre Pământ şi un corp ceresc mare, în urmă cu 4,5 miliarde de ani.

În urma impactului, Pământul şi Luna erau extrem de fierbinţi. Partea dinspre Terra s-a răcit mai lent din cauza căldurii puternice terestre, iar cealaltă s-a răcit mult mai repede, formând un înveliş mai gros dintr-un amestec de aluminiu şi calciu.