Astronomii au reperat un obiect ajuns în câmpul gravitațional al Pământului și care s-ar putea trasforma într-o mini-lună temporară, a cărei natură este foarte interesantă.

Botezată 2020 SO, entitatea cerească se află pe o orbită asemănătoare celei a Terrei de mai bine de un an și ar urma să fie prinsă în câmpul gravitațional în octombrie și să rămână aici până în mai 2021.

Totuși, anumiți experți au remarcat că ea se deplasează mult mai lent decât un asteroid tipic și sugerează că s-ar putea să fie vorba de un deșeu spațial fabricat de mâna omului, scrie Dreuz.

Un cercetător de la NASA a emis ipoteza că ar putea să fie un element aruncat de racheta Surveyor 2 Centaur lansată în 1966.

Astronomul Tony Dunn a declarat:

„Noi observații îi vor dezvălui densitatea. Dacă este goală ca un motor de rachetă, presiunea radiațiilor solare îi va modifica sensibil traiectoria.”

Oamenii de știință nu au înregistrat în istorie decât două mini-luni, una în februarie 2020, alta în 2006.

Deși există o posibilitate foarte mare să fie un deșeu spațial uman, totuși SO 2020 a fost clasat ca un asteroid în baza de date a Jet Propulsory Laboratory (JPL) al NASA, care este o clasă de asteroizi ale căror traiectorii intersectează orbita terestră.

Baza de date a Center for Near Earth Object Studies al NASA arată că obiectul măsoară între 4 și 15 metri lungime, ceea ce ar corespunde proprietăților rachetei Centaur din 1966, care măsoară 12 metri lungime.

Experții au notat totuși că viteza SO 2020 este mult mai mică decât a unui asteroid, părând mai probabil un deșeu Apollo.

Arheologul spațial Alice Gorman, de la Universitatea australiană Flinders, a declarat pentru Science Alert:

„Viteza pare a fi foarte importantă. Ceea ce văd este că se deplasează prea lent, ceea ce reflectă viteza sa inițială. Este o mare dezvăluire.”

Paul Chodas de la JPL, cel care a identificat SO 2020 cu racheta Surveyor 2 Centaur, lansată pe 20 septembrie1966, a declarat:

„Foarte mica viteză de întâlnire cu Terra (0,6 m/s) este prea redusă pentru ejecțiile lunare, deci este puțin probabil să fie vorba de un corp natural și mai probabil de un deșeu spațial.”

În decembrie 2020, SO 2020 ar trebui să treacă la o distanță de Terra de 45.000 de kilometri, iar două luni mai târziu va trece la 180.000 de kilometri.

În februarie, NASA a anunțat că a confirmat un nou vizitator în câmpul de gravitație al Terrei.

Catalina Sky Survey, finanțată de NASA, a descoperit un asteroir capturat temporat de Terra, botezat 2020 CD3, care se află pe orbită în jurul planetei noastre de trei ani.

Acest minuscul obiect cosmic a fost estimat a avea un diametru între doi și patru metri și cu o luminozitate de suprafață similară asterozilor de tip C, bogați în carbon și foarte comuni.