Mircea Mihăieş susţine că decizia luată astăzi de Curtea Constituţională este una care va schimba radical faţa Institutului Cultural Român.

Asta pentru că în subordinea Senatului, programele nu se vor concentra pe toate comunităţile de români, ci doar pe cei stabiliţi temporar în străinătate pentru că se urmăreşte influenţarea lor în momentele de vot. EVZ: Cum comentaţi decizia Curţii Constituţionale? Mircea Mihăieş: Hotarârea Curţii Constituţionale consfiinţeşte o hotărâre abuzivă care a fost luată de Guvernul Ponta. Este vorba de ordonanţa de urgenţă pe care nu am contestat-o noi, ci au contestat-o oameni de cultură din România şi din străinătate. De ce au contestat-o? Pentru că prin motivarea ordonanţei de urgenţă se arată clar intenţia de a modifica statutul Institutului Cultural Român. De ce se doreşte schimbarea statutului ICR? Înca din 2005 ICR a încercat să fie un partener şi ulterior aş putea spune chiar şi un model pentru institute din străinătate. Noi ne-am inspirat din ceea ce au făcut alte institute. Am încercat să creăm o instituţie culturală de tip european centrată exclusiv pe dialog. Am încercat să scoatem în afară valorile culturale existente pe piaţa culturală din România. Ordonanţa de urgenţă pretinde cu totul altceva: ca institutul cultural să devină un furnizor de proiecte culturale pentru românii stabiliţi vremelnic în afara graniţelor. E ceva ce noi, având la dispoziţie resursele pe care le avem, facem şi în momentul de faţă, deşi nu aceasta este prioritatea Institutului Cultural Român. Sau mai precis nu era. Care va fi în această situaţie prioritatea institutului? În clipa de faţă noi suntem împinşi într-o zonă care nu este neapărat culturală, ci mai degrabă ideologică. Ea încearcă să satisfacă nevoia de cultură, legitimă de altfel, a românilor din afară, dar nu a tuturor românilor din afara graniţelor. Pentru că în afară de cei plecaţi la muncă există şi comunităţi istorice, de pildă românii din Moldova. Această ordonanţă nu se referă în niciun fel la ei. Se accentuează românii aflaţi temporar în afara graniţelor. De ce se pune accent pe aceste comunităţi? Pentru că se urmăreşte influenţarea lor în momentele de vot, transformarea lor într-un fel de armată a celor aflaţi la putere. Noi nu vrem să avem de-a face cu o astfel de politică culturală care reprezintă o întoarcere la nişte formule care şi-au dovedit eşecul. Nu vrem să servim în niciun fel o politică oficială pentru că aceasta este evident impregnată de elementul politic. Tot ce am făcut noi la ICR începând cu 2005 a fost eliminarea totală a acestui element. Sigur că noi am fost acuzaţi că facem politică, dar noi spre deosebire de cei care ne acuză nu am amestecat niciodată poziţiile noastre publice cu cele de funcţionari. Am dori să ni se aducă un singur exemplu în care în poziţiile noastre publice a avut o influenţă asupra unor programe, asupra invitării sau neinvitării unor artişti. Este vorba de o răfuială de tip politic cu nişte intelectuali neconvenabili actualei puteri. Citiţi şi:

• CCR a decis soarta ICR. Horia Roman Patapievici demisionează
• Horia Roman Patapievici răspunde declaraţiilor USL: "Deja admiteţi că prevederile ordonanţei de urgenţă au fost pripite şi chiar îndoielnice"
• Laureaţi ai Premiului Nobel apără ICR de atacul guvernului Ponta
• Horia Roman Patapievici demisionează dacă ICR rămâne în subordinea Senatului
• Scandalul ICR: Sute de organizaţii din Europa au trimis Guvernului o scrisoare de protest
• The New York Times scrie despre protestele din Statele Unite şi Europa pornite de scandalul ICR