Modul în care ne raportăm la lupta anticorupție este unul din reperele care ne guvernează viața de zi cu zi ca jurnaliști, de aceea vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă a avut ecouri deosebite, dată fiind întrebarea adresată de un ziarist de la Hotnews și răspunsul președintelui SUA. Multora li s-a părut că am asistat la un moment istoric, numai că așa cum s-a dovedit ulterior, întrebările erau aranjate dinainte. Așa cum am demonstrat în episoadele pe care le-am dedicat Operațiunii „Noi suntem Statul!”, sunt din ce în ce mai numeroase dovezile care ne arată că în ultimii ani interesele de grup sunt strâns împletite cu cele politice, în nenumărate cazuri fiind vorba de „execuții” publice în care sunt folosite instituții respectabile. Astăzi veți vedea o nouă dovadă asupra modului în care DNA condusă de Laura Codruța Kovesi acționează cu măsuri radical diferite în situații identice. Veți citi cum diferența între cazul lui Mircea Geoană, acuzat de luare de mită, dar încadrat aiurea de un procuror DNA și Bogdan Olteanu, de exemplu, stă nu în gravitatea faptelor, care sunt identice. Ci în ordinele pe care le-au primit…

De ce este mai ocrotit Mircea Geoană decât alți politicieni români? Nu este singura dovadă în acest sens, iar modul în care Laura Codruța Kovesi îl protejează, indiferent de guvernare, este demn de o anchetă serioasă. Pe care nu are cine să o facă. A făcut ANI în 2008 o plângere penală la Parchetul General (condus de Kovesi) împotriva lui Geoană și a fost îngropată. A predat Mircea Geoană la DNA (condusă de Kovesi) trei ceasuri de lux primite cadou de la Marian Vanghelie, pe care nu le-a trecut nici un moment în declarația de avere, nu s-a întâmplat nimic. A făcut Cristian Rizea, fost deputat PSD, un denunț la DNA împotriva lui Mircea Geoană, conținând indicii ale unor fapte pentru care alți politicieni au fost acuzați de luare de mită și nu s-a mișcat nici o rotiță a luptei anticorupție! Ce-i leagă mâinile lui Kovesi atunci când apare numele lui Mircea Geoană?

 

Este greu de afirmat, dar ușor de presupus. Legăturile sale politice peste Ocean, posibila apartenență la o structură informativă sau faptul că este păstrat în eterna „rezervă de cadre” a politicii dâmbovițene, pentru a fi scos de la naftalină atunci când este nevoie, pot reprezenta motive suficiente pentru o asemenea atitudine „binevoitoare”. Articolul de astăzi demonstrează încă o dată realitatea Operațiunii „Noi suntem Statul!”, faptul că din păcate nu este vorba de o construcție jurnalistică, ci de devoalarea unui mecanism sofisticat de exercitarea puterii în Stat. Atunci când este nevoie în dispreț total față de Lege și regulile democratice.

 

Nu am nici o îndoială că șefa DNA este implicată profund în această operațiune, ea neputând fi opera unui simplu procuror. Cu atât mai mult cu cât, din relatările unor martori, în momentul depunerii denunțului împotriva lui Mircea Geoană, cel puțin un adjunct al șefei DNA, Marius Iacob, a venit să vadă pozele și denunțul. Și s-a amuzat teribil...

 

DENUNȚUL LUI RIZEA

 

La data de 24.05.2016 la Direcția Națională Anticorupție a fost înregistrat un dosar în care se începe urmărirea penală in rem cu privire la infracțiunile prevăzute de articolul 13 din legea 78/2000 și articolul 48 Cod Penal, raportat la articolul 13 din legea 78/2000. În fapt este vorba despre un denunț formulat de fostul deputat PSD Cristian Rizea prin care acesta dezvăluia niște presupuse fapte de corupție în care era implicat direct Mircea Geoană, în calitate de președinte al Partidului Social Democrat.

 

Ce conține acel denunț? Dezvăluie faptul că în 2008, potrivit lui Cristian Rizea, Mircea Geoană, repet, la acel moment președintele PSD, i-a propus să candideze pentru un loc de deputat în colegiul 5 din jud. Constanța. Cum a ajuns Cristian Rizea în anturajul lui Mircea Geoană? Prin intermediul nașului său de cununie, Alexandru Atanasiu, fost ministru al Muncii. Cei trei s-au întâlnit într-un restaurant, în 2005, iar Mircea Geoană a acceptat să-l sprijine pe Rizea în activitatea politică. Mai mult, protector, Mircea Geoană l-a îndrumat spre organizația Brăila, unde era membru și Ionuț Bazac, prietenul său apropiat. Cu acesta i-a indicat lui Cristian Rizea să țină legătura. Unde i-a făcut propunerea Mircea Geoană lui Cristian Rizea să candideze la Constanța? La Monte-Carlo, pe un iaht închiriat de Cristian Rizea, în perioada iulie-august 2008, unde au chefuit împreună de câteva ori. 

 

Pe iahtul închiriat de Rizea la Monte Carlo se bea șampanie și i se stabilea viitorul politic

GEOANĂ VINE LA CONSTANȚA

 

Cu ocazia festivalul de la Callatis din același an, 2008, Mircea Geoană a venit la Constanța pentru a-l prezenta pe Cristian Rizea liderilor locali ai PSD Constanța. După festivitate, Mircea Geoană, Nicușor Constantinescu, Radu Mazăre s-au retras pe iahtul lui Ioan Nicolae din portul Constanța unde Cristian Rizea a fost prezentat drept candidat la alegeri. Toate bune și frumoase, cam așa se procedează în orice partid, ar spune apărătorii ideii de democrație. Numai că, cu câteva zile înainte de a începe activitatea de precampanie, undeva la începutul lunii septembrie - octombrie 2008, Cristian Rizea a fost sunat de Mircea Geoană care i-a cerut să ia legătura cu Ionuț sau Camelia Bazac, pentru că aceștia aveau să-i transmită un mesaj din partea sa...

 

Despre cei doi soți Bazac se știa că sunt extrem de apropiați de familia Geoană, că Ionuț Bazac ajunsese ministrul Sănătății în guvernarea PSD ca urmare a acestor bune relații, că se vedea zilnic cu Mircea și Mihaela Geoană. Deci, trebuia să aibă încredere… La sfârșitul lui septembrie 2008, din câte susține Cristian Rizea, a existat o întâlnire între acesta și Ionuț și Camelia Bazac. O întâlnire în care Cristian Rizea a încercat să afle ce mesaj aveau de transmis de la Mircea Geoană. Ce a urmat ține tot de modul în care se procedează într-un partid…

 

MESAJUL LUI GEOANĂ

 

Ionuț Bazac i-am spus că Mircea Geoană l-a delegat pe el să se ocupe de chestiunile materiale ale campaniei electorale și i-a transmis lui Cristian Rizea că are de plătit 100.000 de euro pentru a-i putea influența pe ceilalți membri ai Biroului Permanent Național ca să obțină un loc pe listele de candidați la alegerile parlamentare. Conform solicitării lui Mircea Geoană, banii o să ajungă la el, nu direct, ci prin intermediul lui Ionuț Bazac.

În aceste condiții, Cristian Rizea s-a dus în următoarele două-trei zile la o bancă (nominalizată în denunțul formulat de fostul deputat PSD) de unde a scos suma de 100.000 de euro. De fapt, a scos 99.6000 euro, completând cu 400 de euro. S-a întâlnit cu Camelia Bazac, la doar o stradă de casa lui Mircea Geoană, numai că înainte de a-i da banii a cerut să se vadă cu Mircea Geoană, însă Camelia Bazac l-a refuzat. Cristian Rizea a susținut în fața procurorilor DNA că auzise că se dau bani mulți pentru candidatură la PSD, dar nu avea foarte mare încredere în soții Bazac și îi era teamă că aceștia vor păstra banii pentru ei.

 

CUM S-A CONVINS RIZEA CĂ GEOANĂ A PRIMIT BANII

 

Cristian Rizea a explicat procurorilor DNA că s-a convins că banii au ajuns la Mircea Geoană întrucât imediat ce au ieșit discuții între el și Nicușor Constantinescu, acesta a intervenit în favoarea sa. Respectivul incident s-a produs când s-a pus în discuție „contribuția” pe care proaspătul candidat pe listele PSD Constanța o avea de făcut la filiala locală: 350.000 euro. Cristian Rizea a apelat la Ionuț Bazac, i-a povestit incidentul, bănuiesc că i-a adus aminte de suta de mii de euro dată, iar Mircea Geoană a găsit imediat o soluție.

 

Întrucât Rizea fusese înlăturat de pe listele PSD Constanța, Geoană i-a cerut să se deplaseze la Brăila unde îl aștepta Bunea Stancu, liderul local al partidului. Acesta imediat a convocat Consiliul PSD Brăila și l-a prezentat pe Cristian Rizea drept candidatul trimis de Mircea Geoană. Elemente suficiente pentru a ridica suspiciuni rezonabile, nu-i așa. Cred că vă și închipuiți cum procurorii DNA își frecau mâinile de bucurie! Încă un Big Fish căzuse în plasa lor! Revenind la „confesiunea” lui Cristian Rizea, trebuie spus că a candidat și a devenit deputat PSD Brăila.

 

AL DOILEA EPISOD ÎN 2009

 

Până acum pare un caz clasic de dare și luare de mita, folosirea influenței și a poziției de lider de partid în scopul obținerii de avantaje. Numai că această confesiune nu se oprește aici! Vine și episodul 2009! Nu putea să lipsească din acest denunț și momentul campaniei prezidențiale, atunci când Cristian Rizea povestește la DNA că este abordat de Mircea Geoană căruia îi dă 200.000 euro pentru campania prezidențială. Bani pe care Cristian Rizea îi obținuse de la Lucian Colțea, protagonistul unui alt dosar instrumentat de DNA.

 

Ca și în 2008, banii sunt luați de Ionuț Bazac și Camelia Bazac, potrivit denunțului. Mai mult Ionuț Bazac îi spune lui Cristian Rizea că a vorbit cu Mircea Geoană și că, după ce acesta va deveni președintele României, îl va numi pe Klaus Iohanis prim-ministru, numai că după șase luni îl va revoca și îi va da această poziție chiar lui Ionuț Bazac. Iar pe Cristian Rizea urma să-l numească ministru al Sporturilor și Tineretului. Condiția era să primească 200.000 de euro până în turul doi al alegerilor prezidențiale. Mai mult, lui Cristian Rizea i se sugerează și că ar putea prelua portofoliul Industriilor. Cristian Rizea a povestit procurorilor DNA că s-a conformat cu precizie, putând spune că această sumă de bani i-a fost dată lui Ionuț și Camelia Bazac în 3 decembrie 2009, la biroul acestora. Cu trei zile înainte de expirarea termenului limită.

 

ÎNCEPE SPĂLAREA CADAVRULUI POLITIC

 

Cam așa se încheie denunțul lui Cristian Rizea. Marfă clasică, numai bună de declanșat o anchetă serioasă, care să revigoreze lupta anticorupție. Numai că spre stupoarea celor care susțin că oamenii politici sunt țintele legitime ale procurorilor DNA care nu precupețesc nici un efort ca să-i aducă în fața instanțelor de judecată, în cazul lui Mircea Geoană lucrurile se petrec total diferit.

DNA condusă de Laura Codruța Kovesi începe în această situație o operațiune juridică de spălare a mizeriei care rezultă din denunțul lui Cristian Rizea la adresa lui Mircea Geoană și Ionuț Bazac. Sincer să fiu, nu am mai întâlnit un asemenea caz, ceea ce-mi demonstrează că s-au pus la bătaie resurse importante pentru a obține această bâlbâială juridică. Procurorii DNA nu încep să facă nici un fel de audieri, nu verifică nici realitatea faptelor, ci se mulțumesc să constate vinovăția lui Mircea Geoană. Nu cheamă nici un martor, nu pun întrebări suplimentare, nu-l verifică pe Cristian Rizea cu detectorul de minciuni, ci se străduiesc să îngroape denunțul. Sincer, citind toate aceste fapte rămâi cu un gust amar. Dacă Cristian Rizea minte? Dacă este un denunț calomnios, menit să-i terfelească imaginea lui Mircea Geoană? 

 

CONCLUZIA PROCURORILOR: GEOANĂ ESTE VINOVAT!

 

Procurorii DNA nu au îndoieli în privința vinovăției lui Mircea Geoană. Numai că n-au nici cea mai mică intenție să purceadă la trimiterea lui în judecată, ci caută o cale de „spălare” Ascultați concluzia: „Având în vedere cele expuse mai sus, ne aflăm în situația săvârșirii de către președintele Partidului Social Democrat a două infracțiuni de folosire de o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid a influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prev. art 13 din legea 78/2000, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 1 la 5 ani.” O încadrare juridică care avea drept rezultat constatarea prescrierii faptelor! Operațiune de spălare a mizeriei, îndeplinită cu ajutorul legii! Cu alte cuvinte, DNA a făcut tot posibilul ca să-l scape pe Mircea Geoană de rigorile legii, deși procurorul de caz nu are nici o îndoială că acesta este vinovat.

 

INCREDIBIL!

 

Din perspectiva circumstanțelor care au marcat acest denunț al lui Cristian Rizea trebuie spus că avocații consultați de noi au avut cu toții aceeași reacție: de stupoare! Incredibil, ne-a transmis unul dintre ei. Cazuri identice, cum ar fi cel al lui Aristotel Căncescu de la DNA Brașov și Bogdan Olteanu, DNA Central. Aceștia au fost acuzați de luare de mită, nu de folosirea autorității de către o persoană ce îndeplinește o funcţie de conducere pentru a obține foloase pentru sine sau pentru altul… O asemenea încadrare l-ar fi scutit pe Bogdan Olteanu, fostul viceguvernator de arest, iar pe Aristotel Căncescu de câteva dosare.

 

De ce a procedat DNA cu atâta blândețe în cazul lui Mircea Geoană? Din ceea ce ne-a povestit Cristian Rizea, după depunerea denunțului și a probelor ce-l susțineau, procurorul DNA Uncheșelu nu i-a mai răspuns la telefon timp de două luni. Iar atunci când l-au chemat la DNA deja îngropaseră dosarul… Nu numai că n-a urmat nici o anchetă serioasă în cazul lui Mircea Geoană, nu s-a urmărit traseul banilor, să se vadă dacă președintele PSD sau Ionuț Bazac a achiziționat ceva din presupusa mită primită de la el, ceea ce ar fi presupus noi acuzații, de spălarea banilor. Fiind evident interesul public, dată fiind funcția deținută de Mircea Geoană este foarte greu de explicat lipsa de aplomb a DNA. Să-ți pice în gheare un asemenea personaj, iar Laura Codruța Kovesi să participe la mușamalizarea dosarului, este peste puterea de înțelegere a oricărui om preocupat de succesul luptei anti-corupție. Dar, un nou episod din „Noi suntem Statul!”, în ziarul de luni.

 

DOUĂ CAZURI DE POLITICIENI ÎN CARE DNA A APLICAT O MĂSURĂ DIFERITĂ. FAPTELE ERAU IDENTICE

 

Cazul Căncescu Procurorii DNA Brașov au dispus reținerea fostului senator PNL Sebastian Grapă pentru 24 de ore și au cerut arestarea preventivă a acestuia și a fostului președinte CJ Brașov Aristotel Căncescu. În dosar este vorba de banii luați de Căncescu, în calitate de președinte al PNL Brașov, pentru a-i trece pe cotizanți pe lista de candidați pentru Consiliul Județean. Sumele primite variau între 15.000 lei și 220.000 lei. Sebastian Grapă, fost senator PNL, ulterior trecut la UNPR, este acuzat de dare de mită în formă continuată și complicitate la abuz în serviciu, în timp ce Aristotel Căncescu este acuzat de luare de mită în formă continuată (șapte infracțiuni) și abuz în serviciu.

 

Cazul Bogdan Olteanu Bogdan Olteanu, aflat în arest la domiciliu, a fost acuzat că, pe când era președinte al Camerei Deputaților, ar fi primit un milion de euro mită de la Sorin Ovidiu Vîntu ca să-l numească pe Liviu Mihaiu în funcţia de guvernator al Deltei Dunării, unde omul de afaceri avea interese. „În perioada iulie - noiembrie 2008, inculpatul Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat și primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro și sprijin electoral, constând în servicii de marketing și consultanță, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă primul ministru de la acea dată, astfel încât o anumită persoană să fie numită pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remiși de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic. Ulterior, ca urmare a diligențelor depuse de inculpatul Olteanu Bogdan, persoana respectivă a fost numită la data de 18 septembrie 2008 în funcția de guvernator al Deltei Dunării”