Uriasele galerii sapate de ocnasi in sute de ani de munca silnica s-au transformat in obiectiv turistic si oaza de sanatate.

Prima exploatare de sare din Slanic s-a deschis in anul 1688 pe Valea Verde. Intre anii 1689-1691, spatarul Mihai Cantacuzino a deschis si exploatarile de la Baia Baciului. In anul 1713 acesta doneaza Manastirii Coltea din Bucuresti mosia din Slanic impreuna cu ocnele de sare.

In interiorul muntelui se sapa de aproape 200 de ani, una dintre galerii purtand inca numele Regelui Carol. Cateva sute de condamnati la munca silnica pentru violuri sau talharii la drumul mare si-au dat duhul muncind aici, efortul fizic fiind inuman. Exploatarea sarii in Unirea a incetat in 1970, an in care mina a devenit obiectiv turistic.

Drum greu

Pentru a ajunge la Mina Unirea Prahova iti trebuie o masina „de sacrificiu” pentru ca drumul national care leaga Ploiestiul de Slanic este plin de gropi si obstacole rurale. Niciun indicator nu-ti indruma pasii catre salina, insa localnicii te scot din incurcatura cu o vorba buna si un sfat precis.

Nimic nu s-a schimbat in acest sens de la vizita pe care istoricul Nicolae Iorga a facut-o acum aproape 100 de ani. In cartea sa intitulata „Romania cum era pana la 1918”, Iorga nota ca „ocna veche, pustie, e una dintre minunile nestiute ale acestei tari”.

Odata ajuns la poalele muntelui de sare, oboseala calatoriei dispare ca prin farmec. Privelistea este incantatoare, mai ales vara, cand padurea care a scapat de gaterele localnicilor te primeste cu un aer proaspat.

200 de metri in 90 de secunde

Daca aveti noroc si nimeriti intr-o zi cand afluxul de turisti nu este foarte mare, ajungeti in burta muntelui de sare in cateva minute. Experienta „coliviei”, asa cum este denumit liftul de personalul salinei, nu este recomandata cardiacilor. Viteza mare cu care ascensorul coboara 209 metri in 90 de secunde face ca acesta sa se loveasca destul de puternic de peretii de sare. „Acum cel putin e lumina in lift. Cand eram mic, urlam de groaza pana ajungeam in galerie”, povesteste un turist.

Dupa ce ati scapat de „colivie”, va veti simti niste pitici intr-o casa a uriasilor. Peretii au o inaltime de 54 de metri, iar aproape tot ceea ce veti intalni este de sare: aerul, bancutele, operele artistilor expuse in acest urias muzeu natural. Plamanii va vor multumi cu siguranta pentru ca ati ales aceasta destinatie, iar fumatorii vor avea din nou senzatia unei respiratii proaspete.

Fantomele ocnasilor Cand linistea salinei nu este sparta de tipetele turistilor, traiesti o senzatie ciudata. Parca auzi vocile ocnasilor care au trudit in maruntaiele muntelui pentru a scoate la lumina un zacamant atat de pretuit acum doua secole si zgomotul uriaselor ciocane care sfaramau fara odihna bolovanii de sare.

Un teren de sport, cateva locuri de joaca pentru cei mici, o minisala de jocuri cu mese de biliard si bufetul sunt locurile unde poti merge ca sa faci si altceva decat sa stai si sa te uiti. Daca vrei sa privesti insa, poti admira Sala Genezei, devenita celebra dupa scandalul judecatoarei MISA care a filmat aici scene erotice. Aici, Decebal si Traian, sculptati in sare de artistul Iustin Nastase, se privesc in ochi cu aceeasi incrancenare ca acum 2.000 de ani.

Burebista, fara nas Din pacate, multe dintre operele de arta realizate si expuse in salina au fost vandalizate de turistii care au lasat bunul-simt la suprafata. „Statuia lui Burebista a trebuit s-o mutam intr-o galerie parasita dupa ce un turist i-a furat nasul ca sa faca rost de un bolovan de sare. Noi suntem doar cativa oameni, iar turistii profita de aglomeratie si fac prostii”, spune nea Mitica, unul dintre angajatii salinei.

In plus, peretii uriaselor galerii poarta semnaturile unor „celebritati” precum Vasile, Dumitru sau Diana, care si-au scrijelit numele in sare sau au vrut sa-si declare dragostea la 200 de metri sub pamant. Sala Genezei. Un loc aparte il reprezinta sala dominata de figuri istorice sculptate in sare. Tot aici a fost turnat filmul erotic al „judecatoarei Misa” in 2004.

PLEDOARIE

„O minune nestiuta a Romaniei”

Emilia Iancu, directorul Muzeului de Stiintele Naturii Prahova, este unul dintre cei mai hotarati „avocati” ai salinei de la Slanic Prahova: „Este o imbinare reusita a doua miracole: cel natural, reprezentat de muntele de sare, si cel uman, reprezentat de efortul fantastic pe care ocnasii, apoi muncitorii l-au depus in saparea impunatoarelor galerii”.

Acum, salina este un imens sanatoriu pentru persoanele cu probleme ale cailor respiratorii, dar si un loc de relaxare pentru turistii aflati in cautarea unui strop de odihna. „Merita sa veniti aici pentru aerul sarat, privelistea unica si senzatia de maretie a naturii”, mai spune Emilia Iancu.

TERAPIE

Sanatate curata la 200 m sub pamant

Salina Slanic este cunoscuta pentru sanatoriul cu aproape 50 de paturi destinat persoanelor cu afectiuni respiratorii.Doua saptamani de terapie in salina incarca bateriile astmaticilor pentru aproape un an.

"Numai in evidentele noastre figureaza peste 400 de copii cu probleme respiratorii pentru care terapia este obligatorie O terapie in salina este cel mai bun remediu", e de parere Cristina Buzatoiu, medic alergolog in cadrul Spitalului de Pediatrie Ploiesti. Si pentru cei sanatosi o plimbare de cateva ore in salina inseamna o cura de sanatate veritabila.

FISA TEHNICA

Temperatura constanta

Dimensiune. 14 camere in forma de trapez, ocupand o suprafata totala de 78.000 de metri patrati. Deschiderea la tavan e de 10 metri, la baza de 32 de metri, iar inaltimea peretilor e de 54 de metri. Spatiul excavat e de 2,9 milioane de metri cubi de sare.

Unicitate. Salina Slanic este unica in tara prin dimensiunile uriase ale galeriilor. Fosta mina unde s-a amenajat sanatoriul pentru tratarea afectiunilor pulmonare a fost prima electrificata din tara.

Notorietate. Microclimatul benefic bolnavilor de astm este unanim recunoscut. De aceea, in subteran ajung frecvent italieni, germani, israelieni.

Sanatate. Microclimatul este bogat in aerosoli, foarte eficient in tratamentul bolilor respiratorii. Aerajul minei este natural, temperatura de 12 grade Celsius, fiind constanta in tot timpul anului.

Potential turistic. Este urias, dar prea putin exploatat. Alte atractii turistice din zona: Casa Memoriala „Nicolae Iorga”, Manastirea Crasna, strandurile cu apa sarata de la Baia Baciului. Turism sportiv: peste 30 de campionate europene si mondiale la diferite clase de aeromodele, incepand din 1991, gratie curentilor de aer.

Acces. Orasul Slanic se afla la 100 km de Bucuresti, respectiv 45 de km de Ploiesti. Se merge pe Valea Teleajenului, peste dealul Bughea, sau pe Valea Varbilaului si Slanicului, din Plopeni.

Masa si cazare. In zona sunt numeroase pensiuni de doua si trei margarete unde un loc de cazare costa intre 50 si 80 de lei. Trei mese bazate pe preparate traditionale costa 40 de lei pe zi.

Semnal GSM. Bun in localitate, inexistent in mina.

VOX POPULI

„Este incredibil!” Dana Florea, 31 de ani, Pitesti, contabil: „In fiecare an vin cu fetita mea la salina pentru ca este un loc in care respiri sanatate”.

Constanta Sandu, 54 de ani, vanzatoare, Ploiesti: „Este incredibil cum omul a putut sapa o astfel de galerie intr-un munte de sare”.

Ioana Iosif, 61 de ani, pensionara, Zarnesti: „Sunt bolnava de astm si vin in fiecare an la tratament pentru ca ma simt foarte bine dupa o cura de aer sarat”.

Ioseph Abovaf, 80 de ani, turist, Israel: „Am fost impresionat de maretia acestui loc. Le voi spune tuturor prietenilor sa vina aici pentru ca merita”.

Cititi si:

Simbolurile care ne reprezinta

Aici votati "Cele 7 minuni ale Romaniei"

Biserica Densus, un templu romanesc

Vedeti aici Clasamentul nominalizarilor