Credincioșii care au fost prezenți, marți, la slujba organizată cu ocazia Înălțării Sfintei Cruci în comuna Baia de Fier, au fost martori la un eveniment extraordinar. Niciodată nu s-a petrecut o astfel de minune, mărturisește preotul paroh din teritoriu. Credincioșii se îngrămădesc să vadă cu ochii lor fenomenul miraculos.

Icoana Maicii Domnului a început să lăcrimeze

Într-o biserică veche de aproximativ 270 de ani, din comuna Baia de Fier, județul Gorj, credincioșii au fost martori la o minune. Icoana Maicii Domnului a început să lăcrimeze în timpul slujbei organizate cu ocazia Înălțării Sfintei Cruci. Potrivit preotului paroh, Ion Popescu, care slujește în biserică de 26 de ani, în comună nu a mai avut loc niciodată un astfel de eveniment.

„La finalul slujbei de astăzi, eram la miruit, și câteva credincioase au observat lacrimile de pe icoană. M-au chemat ca să îmi arate și nu ne-a venit să credem. Am anunțat pe părintele protopop Mărgineanu, care a anunțat Mitropolia Olteniei. Am trimis imagini și filmarea și la Mitropolia Olteniei", a spus preotul.

Ce ascund lacrimile curgând din ochii Fecioarei Maria

Preotul paroh Ion Popescu a vorbit și despre semnificația lacrimilor surprinse curgând din ochii Fecioarei Maria. „Este o minune Dumnezeiască şi numai Dumnezeu poate să ştie ce înseamnă. Lacrimile pot însemna lacrimi pentru păcătoşii care s-au îndepărtat de biserică, dar poate să fie şi un izvor de mir”, a transmis acesta.

Credincioșii se îngrămădesc să vadă minunea cu ochii lor. „Nu mi-a fost dat vreodată să văd aşa ceva. Biserica a fost deschisă astăzi toată ziua, pentru că credincioşii au venit de peste tot deoarece au vrut să vadă icoana plângând. Cred că 1.000 de credincioşi au trecut doar astăzi pragul bisericii.Eu voi fi prezent aici şi în zilele următoare pentru credincioşii care vor să se roage la Dumnezeu şi să vadă minunea”, a mai spus și preotul Puiu Popescu, potrivit Antena 3.

Înălțarea Sfintei Cruci. Ce semnificații ascunde această zi

Sfântul Mare împărat Constantin cel Mare (306-337) trăia cu dorinţa de a afla Crucea pe care fusese răstignit Mântuitorul şi a trimis-o la Ierusalim pe mama sa, împărateasa Elena.

În decursul timpului însă, peste locul unde se spunea că se afla îngropată Crucea, fusese construit un templu păgân. După dărâmarea acestuia şi săparea în adâncime, au fost găsite trei cruci, iar alături de ele o inscripţie pe care scria „Iisus nazarineanul, regele iudeilor”.

Neştiind, însă, care este crucea pe care fusese răstignit Hristos, au fost puse pe rând deasupra unui mort care, la atingerea uneia dintre cele trei cruci, a înviat şi s-a ridicat viu. O femeie bolnavă de moarte, mergând la ea patriarhul cu împărăteasa şi aducând crucile, peste care a fost pusă crucea Domnului, îndată s-a sculat sănătoasă.

Astfel, prin aceste minuni, a fost identificată Crucea pe care fusese răstignit Hristos. Datorită mulţimii de oameni care doreau să vadă crucea, împărateasa Elena împreună cu patriarhul Macarie au înălţat-o în văzul tuturor.

Sfântul Constantin cel Mare a zidit în acel loc o biserică, Biserica învierii Domnului, sfinţită la 13 septembrie 335. A doua zi, la 14 septembrie, patriarhul Macarie al Ierusalimului a arătat din nou, de pe amvonul bisericii, sfântul lemn al Crucii Răstignirii, pentru că toţi cei de faţă să-l vadă. De atunci, această zi a rămas definitiv că sărbătoare a „înălţării” sau „Arătării” Sfintei Cruci.

Cea de-a doua întâmplare care a făcut ca această sărbătoare să se generalizeze a fost aducerea Sfintei Cruci de la perşi. În anul 611, aceştia au intrat în Ierusalim, au distrus Biserica învierii şi au furat crucea pe care fusese răstignit Hristos. Câţiva ani mai târziu, în 629, împăratul Heraclius a înfrânt armatele perşilor şi i-a alungat din Ierusalim.

Sfânta Crucea a fost recuperată şi adusă de însuşi împăratul, care, la 14 septembrie 630, a aşezat-o în aceeaşi biserică.

În 634, Sfânta Cruce a fost dusă în procesiune solemnă de la Ierusalim la Constantinopol. De atunci, sărbătoarea înălţării Sfintei Cruci, limitată până în acel an numai la Ierusalim, s-a extins treptat, în toată Biserica de Răsărit.

În Biserica apuseană, sărbătoarea a fost introdusă de papa Serghie I (687-701), care era antiohian de origine.

Spre deosebire de alte praznice împărăteşti, Înălţarea Sfintei Cruci se sărbătorește cu post, pentru că ne aduce aminte de Patimile şi de Moartea Mântuitorului Hristos.