Mihail Neamțu sugerează că schimbarea datei de sărbătorire a Paștelui, în acord cu celelalte biserici creștine, ar fi ultima problemă a mai-marilor ortodoxiei române. În opinia sa, altele ar fi temele de abordat, înainte de a fi luată o decizie pe acest subiect. Polemica legată de sărbătorirea Paștelui, la aceeaşi dată în toată lumea creştină, conform calendarului gregorian, a apărut în contextul unei petiții pe acest subiect, lansată în spațiul public.

Mihail Neamțu a transmis un mesaj din care dă de înțeles că unificarea datei de sărbătotire a Paștelui nu ar trebui să fie o problemă prioritară pentru mai marii Bisericii Ortodoxe Române (BOR). El crede că sunt alte teme care trebuie abordate, pe care le și enumeră.

„Istoricii vor consemna și posteritatea se va cutremura. În 23 aprilie 2023, pășind pe urmele pe urmele Sfântului Gheorghe în lupta cu balaurul, Ortodoxia românească a biruit. Am învins toate fricile și toate barierele psihologice care ne țineau înapoiați. Am triumfat în lupta cu păcatul. Am înfruntat curajoși fiara. Statisticile ne spun c-am convins poporul de gravitatea hoției, de înșelarea beției, de minciuna curviei și sminteala avortului. Avem destule cateheze-n bisericile parohiale și am eliminat pornografia din școli.

Nu se mai înjură pe stradă și la televizor, am stopat flagelul divorțurilor, ne ocupăm cu zel filantropic de văduvele însingurate, avem licee creștine de top, suntem campioni la homeschooling și am clădit numeroase gimnazii confesionale. Facem misiune ortodoxă-n lumea a treia, ne lăudăm cu o viguroasă mișcare pro-vita, am ieșit din iarna demografică și nici criza vocațiilor sacerdotale nu ne atinge. Stăm chiar bine și stăm cu frică-n fața Domnului. Am restaurat frescele bizantine ale vechilor biserici domnești aflate-n paragină iar învățământul teologic merge strună.

Avem politicieni creștin-democrați care, la București sau Bruxelles, slujesc interesul național. Sunt o duzină de fundații private care oferă burse elevilor săraci. Producem pentru copiii preșcolari cărți colorate despre eroii credinței și desene animate cu «Sfinții Închisorilor»… Alergăm serafic pe pajiștile duhovnicești ale Ortodoxiei alpine, urcăm zilnic treptele virtuților predicate de sfântul Ioan Scărarul iar simonia și curvia au dispărut din mediul artistic, politic, intelectual sau bisericesc.

Românii citesc Biblia sub povața luminoasă a cărturarilor evlavioși, bisericile marilor orașe debordează de tineri, viața euharistică a comunităților locale e sănătoasă și chiar înfloritoare. Și pentru că fondul teologic al problemei s-a rezolvat, ne putem ocupa de formele astronomice. Nu lipsesc experții. Îi găsiți la Digi24 sau prin facțiunile USR. Dacă vom întâmpina dificultăți, BOR poate convoca niște redacții de reviste literare și lotul de olimpici la matematică.

Chestiunea zilei? Eliminarea naționalismului (și a pericolului neo-legionar) prin schimbarea datei pascale! A sosit momentul să arătăm că suntem europeni, nu asiatici (ca Pavel din Tars) sau africani (precum Atanasie al Alexandriei). Știm acum și metoda de trezire spirituală a românilor: petiția online. Creștinii din primele secole strângeau bani pentru cei nevoiași. Noi strângem semnături, știind că așa, iar nu altfel, se revarsă-n sufletele noastre pacea lui Hristos și râvna sfinților. Viața noastră religioasă a căpătat, în sfârșit, un sens istoric vertical, o direcție culturală mântuitoare!

Ostoiți de post și rugăciune, spovediți și împărtășiți duminical, împăcați cu semenii pe care i-am tulburat, vindecați de narcisism și pocăiți de fariseism, lepădați de orice patimă lumească, aflați pe intangibile piscuri ale contemplației isihaste, văzători cu Duhul și hristofori în trup, acum putem da marea bătălie pentru sincronismului neo-lovinescian al Ortodoxiei valahe care trebuia, cumva, cândva, să intre-n rând cu lumea. E adevărat: am aderat la UE și NATO, însă știam că nu ne-am integrat cu adevărat.

Ce ne lipsea? Paștele sărbătorit după calendarul gregorian. Și cum ne-a venit ideea? Așa cum ne-a spus Caragiale.

«Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-ştiu-ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? fandacsia e gata; ei! şi după aia din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica mişcă»/

Așa cum vă spuneam la începutul acestei cronici modeste, Ortodoxia românească a triumfat. Când? În 23 aprilie 2023, de ziua Sfântului Gheorghe. Cu fandacsia pe fandacsie călcând”, a transmis Mihai Neamțu pe Facebook.

Cine a lansat inițiativa unificării datei de sărbătorire a Paștelui

Inițiativa de unificare a zilei în care se sărbătorește Paștele, conform calendarului greogorian, a fost lansată de Adrian Papahagi și Teodor Baconski, fiind împărtășită și de mai mulți reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe. Cel care s-a opus cel mai vehement, ca de obicei, a fost Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, a explicat că soluționarea acestei situații rămâne una de unitate inter-bisericească.

„Este o problemă care trebuie să fie discutată la nivelul Sfântului Sinod și de fiecare biserică în parte, inclusiv de biserica noastră. Data Paștelui nu are nicio legătură cu dogma. Noi, de Paște, nu sărbătorim o dogmă, ci o uriașă bucurie întemeietoare. Subiectul sărbătoririi Paștelui a fost discutat de-a lungul istoriei și este o problemă de natură inter-bisericească. După cum se știe, Patriarhia Română a adoptat, ca și alte biserici ortodoxe, calendarul îndreptat, iar cei care nu au făcut-o încă, nu au niciun fel de explicație decât inerția și gradul de înțelegere superficial și scăzut”, declara Vasile Bănescu în urmă cu câteva zile, la Antena 3.

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe a subliniat că o astfel de schimbare nu va influența în niciun fel venirea Luminii Sfinte. El a precizat că aceasta nu depinde de un calendar, ci de credința oamenilor.

„Nu se schimbă nimic, iar credința rămâne aceeași. Întrebarea ar fi: Lui Hristos i-ar plăcea să știe că este sărbătorit în mod diferit de creștinii din lume? Este o întrebare retorică, fără îndoială. Să sperăm că până în anii 2030 se va înțelege necesitatea adecvării la realitate. Venirea Luminii Sfinte este o minune care nu depinde de calendar, ci de rugăciunea și credința noastră. Evident că Sfânta Lumină va coborî și după un calendar îndreptat, în urma rugăciunilor făcute de patriarhul Ierusalimului. Este cazul să se trezească la realitate și cei care încă nu au aderat la un calendar firesc”, a adăugat purtătorul Vasile Bănescu.

Arhiepiscopul Tomisului se opune unificării sărbătorii datei Paștelui

Arhiepiscopul Teodosie nu este de acord cu propunerea privind mutarea datei Paștelui și spune că dacă ortodocşii ar sărbători în aceeaşi dată cu credincioșii catolici, atunci „Lumina Sfântă nu ar mai veni”.

„Noi respectăm toate cele trei condiții înscrise într-un canon al sărbătoririi Paștelui.  Noi sărbătorim Paștele după calendarul neîndreptat. Paștele adevărat este acolo unde vine Sfânta Lumină. Au catolicii Sfântă Lumină? Nu au. Au alții? Nu au. Toți se adună la lumina ortodocșilor, dar nu îndrăznesc să vină, pentru că este greu la ortodocși. Sunt posturi mari și aspre”, a spus Arhiepiscopul Tomisului.

Bisericile ortodoxe sărbătoresc Paștele după calendarul iulian

Decizia ca bisericile ortodoxe să sărbătorească Paștele după vechiul calendar, iulian, a fost luată în anul 1923, și a fost de natură administrative-politică. Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe.

Pe de altă parte participanții au lăsat la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui în lumea ortodoxă să se calculeze, în continuare, după calendarul iulian până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian. Măsura a fost luată pentru a se evita disputele și diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.

Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

„Aşa cum se ştie, BOR a adoptat calendarul îndreptat (corectat) de la data de 1 octombrie 1924. Nu toate Bisericile Ortodoxe au făcut-o însă (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă, Biserica Ortodoxă Sârbă, Biserica Ortodoxă a Georgiei şi Biserica Ortodoxă din Macedonia). Ceea ce ridică, desigur, o întrebare: în ce constă concret valoarea fidelităţii faţă de un calendar dovedit ştiinţific ca (actualmente) eronat (rămas în urmă cu 13 zile)? Ceea ce constituie şi cauza majoră a problemei sărbătoririi Paştelui la o dată diferită în lumea creştină apuseană şi răsăriteană”, arată Vasile Bănescu.

În prezent Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Crăciunul după calendarul gregorian, iar Paștele după calendarul iulian.