Un constănțean, supărat pe Klaus Iohannis. Totul a pornit de la un cadou. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj de Ziua Imnului Național, în care subliniază că este esențial să luptăm pentru respectarea idealurilor și a valorilor care definesc România modernă: libertate, democrație, pluralism, respect față de lege.
„Astăzi, 29 iulie, sărbătorim Ziua Imnului Naţional, un simbol puternic al identităţii şi unităţii poporului român. Anul acesta se împlinesc 175 de ani de la momentul când revoluţionarii de la 1848 au intonat pentru prima dată cântecul lui Anton Pann, pe versurile lui Andrei Mureşan. Melodia şi versurile evocatoare ale imnului au inspirat generaţia paşoptistă, au stimulat renaşterea naţională şi răspândirea spiritului libertăţii în spaţiul românesc. „Deşteaptă-te, române!” a exercitat o influenţă majoră asupra mobilizării energiilor populare în momentele istorice importante pentru crearea şi evoluţia statului român modern, prin promovarea idealurilor naţionale, sociale, de libertate şi democraţie. Versurile imnului, o pledoarie emoţionantă pentru cultura şi istoria noastră, ne-au însoţit de-a lungul timpului atât în vremuri de speranţă şi de celebrare a marilor evenimente naţionale, cât şi în perioade marcate de greutăţi şi provocări”, se arată în mesajul transmis azi, de președintele Klaus Iohannis.
Imnul este un simbol național
Ziua de 29 iulie a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998 Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, fiind simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848.
Tot în 1998, pe 29 iulie, odată cu împlinirea unui secol și jumătate de la Revoluția română (1848), Banca Națională a României a pus în circulație două monede din aur cu valori nominale de 500 și 1.000 de lei, dedicate acestei aniversări, ziua imnului național.
Imnul „Deşteaptă-te române!” a fost intonat pentru prima dată în 29 iulie 1848 în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
La originea compoziţiei stă poemul patriotic „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie selectată de Anton Pann.
Imnul a fost interzis aproape jumătate de secol, în perioada regimurilor totalitare, şi a fost ales după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, consfinţit prin Constituţia din 1991.
Potrivit Constituţiei României, Imnul Naţional este simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
Recomandările noastre
