n grupul Revoluţia Română (2.0) a fost postată recent o scrisoare care a fost trimisă recent Adminstraţiei Prezidenţiale şi care conţine o listă lungă de soluţii pentru însănătoşirea societăţii româneşti.

În mesajul transmis şi pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis este invitat să intre în istorie prin luarea unor măsuri care să-şi demonstreze efectul în cel mai scurt timp.

“Excelenei Sale, Domnul Klaus Iohannis, Preşedinte al României

Domnule Preşedinte,

Pe dată de 30 octombrie 2015, în timpul unui concert gratuit al trupei Goodbye to Gravity, cu ocazia lansării noului album, „Mantras of war”, în clubul Colectiv a avut loc o tragedie, care a făcut să răbufnească frustările poporului român. Aceste frustrări, care s-au manifestat, iniţial, prin cereri de demisie a responsabililor direcţi sau indirecţi, mergând până la domnul Ponta, prim-ministru la acea dată, au cauze mult mai adânci, fapt care a dus la ample manifestaţii de stradă, şi o adevărată efervescenţă a furiei civice, manifestată în mediul online.

Dorinţa poporului român, de curăţare a scenei politice româneşti, s-a condensat în două slogane, auzite şi în timpul manifestaţiilor, şi pe reţelele de socializare: "Parlament penal, marş la tribunal" şi "Toate partidele, aceiaşi mizerie". Aceste două lozinci, traduse într-un limbaj comun, spun, foarte simplu, că românii s-au săturat că Parlamentul României, Guvernul, administraţia publică, să fie folosite de politicieni că o unealtă de acumulare a unor averi ilicite, că îşi dores să traisca într-un stat în care, politicienii să fie oneşti, să-i reprezinte, şi să fie preocupaţi de binele ţării.

Chiar dacă, în acest moment manifestaţiile s-au stins, chiar dacă există aparenţă instaurării calmului, va rugăm să nu faceţi greşeală de a consideră lucrurile încheiate, iar manevrele politice, de liniştire a populaţie, suficiente, pentru că nu suntem "o populaţie", suntem un popor! S-a ajuns la un punct de saturaţie, în care, orice încercare de ignorare a dorinţei poporului român, poate avea urmări nefaste, pentru toată lumea, de la simpli cetăţeni ai României, până la cei aflaţi în cele mai înalte poziţii. Dumneavoastră va aflaţi în poziţia privilegiată, a singurei persoane aleasă prin vot direct. Iar oamenii care v-au votat, au aşteptări, care nu pot fi îndeplinite cu ajutorul actualei clase politice.

Va spunem toate acestea, pentru că ne aşteptăm, din tot sufletul, să intraţi în Istorie, că cel care a fost alături de schimbarea în bine a României, că cel care, dincolo de orice culoare politică, ori alte convingeri şi interese, a ştiut să pună, pe cea mai înalta treaptă, interesele Românie şi dorinţa de schimbare, manifestată aşa de intens, de către poporul al cărui preşedinte sunteţi.

Pentru toate aceste motive, va aducem la cunoştinţă următoarea declaraţie, intitulată "Declaraţia Străzii", şi un set de alte documente, care decurg din această. Toate aceste documente, sintetizează cele mai comune dorinţe ale poporului român. Ele nu sunt negociabile - asta ar însemna că toată clasa politică românească să se plaseze într-o poziţie de adversitate faţă de poporul român, lucru care este de neimaginat. Ne aşteptăm că întreagă clasa politică, să dea curs acestor dorinţe, să se retragă, dacă nu cu demnitate, pentru că nu mai este cazul de aşa ceva, cel puţin cu înţelepciune, iar dumneavoastră, să staţi alături de poporul care v-a ales, ajutându-l să-şi găsească locul binemeritat, între popoarele Europei şi ale lumii.

Declaraţia Străzii

"Stradă", aşa cum a devenit cunoscută mişcarea populară de protest, declanşată de tragedia din clubul "Colectiv" din Bucureşti, este o mişcare de protest, un vast număr de români, împotriva unui sistem corupt, exprimată prin participarea fizică, în demonstraţii stradale, sau virtual, în reţelele de socializare. În această calitate, de cetăţeni români, care ne simţim solidari cu "Stradă", semnăm, în vederea trimiterii la preşidenţia României, următoarea declaraţie:

Datorită evenimentelor din ultimii 25 de ani, care au condus la actuală stare de dezastru economic, social şi politic din ţară, a devenit necesar că poporul nostru să dizolve grupurile infracţionale politice, care hălăduiesc în România, fără frică de lege, fără ruşine de popor, urmărind interese care, fără nici un echivoc, sunt total contrare intereselor poporului român.

Drepturile Omului, aşa cum sunt recunoscute de Organizaţia Naţiunilor Unite şi mai ales, de Uniunea Europeană, includ:

§ dreptula la demnitate

§ dreptul de a nu fit ţinut în servitute

§ dreptul la securitate personală

§ dreptul de a fi egali în faţă legii

§ dreptul persoanelor în vârstă la o viaţă demnă şi independenţa

§ dreptul de a avea asigurată un nivel de existenţa decentă.

Pentru apărarea acestor drepturi, sunt instituite parlamente şi guverne, care îşi derivă puterile din votul celor guvernaţi. În România, Parlamentul României şi Guvernul, în mod sistematic, timp de 25 de ani, fie premeditat, fie doar din culpă, au creat o realitate în care aceste drepturi sunt fie grav încălcate, fie diminuate.

Mulţi dintre politicienii României, de-a lungul acestor 25 de ani, s-au organizat în adevărate grupuri infracţionale transpartinice, cuprinzând întregul spectru politic, al căror singur scop a fost, este, şi probabil va fi, spolierea oricăror resurse ale ţării, deturnarea banului public în buzunarele unor firme care căpuşează statul, şi obţinerea de foloase necuvenite, pe baza exercitării funcţiilor pe care le deţin. Toate aceste acţiuni, cumulate pe parcursul anilor, au adus România pe unul dintre ultimele locuri în Europa, aproape din orice punct de vedere, şi au făcut inutilă exercitarea dreptului la vot.

Pentru aceste considerente, care pot fi însumate, zicând că actualul sistem, care guvernează România, este o forţă distructivă, îndreptată împotriva ţării şi poporului român, este dreptul poporului să schimbe acest sistem, şi să instituie un nou Parlament şi Guvern, bazându-şi întemeierea lor pe astfel de principii şi organizându-şi puterea astfel încât, să asigure în modul cel mai eficient siguranţă şi fericirea să.

Fără îndoială, prudenţă dictează că Parlamentele şi Guvernele, să nu fie schimbate din motive neîntemeiate, uşoare, trecătoare. Poporul român şi-a arătat disponibilitatea să sufere, cât timp răul a fost suportabil, decât să-şi ceară drepturile prin asemenea măsuri extreme şi etraordinare. Dar când un lung şir de abuzuri şi uzurpări, care urmăresc, în mod invariabil, acelaşi scop, de a transformă România într-un despotism politic şi economic absolut, este dreptul poporului, este datoria lui să înlăture un astfel de Parlament şi Guvern şi să asigure noi apărători ai siguranţei lui viitoare.

Printre faptele pentru care membrii actualei clase politice din România trebuie înlăturaţi, enumerăm:

1. Au blocat, timp de 25 de ani, aprobarea unor legi de importantă imediată şi urgenţă, care zac, şi acum, în sertarele Parlamentului.

2. Au împiedicat desfăşurarea corectă de alegeri libere, culminând cu blocarea exercitării drepturilor electorale a unei părţi însemnate a electoratului român, aflaţi în alte ţări.

3. Au obstrucţionat, în mod repetat şi consecvent, administrarea justiţiei.

4. Au încălcat - sau au făcut încercări repetate de a încalcă - independenţa judecătorilor.

5. Au distrus economia României, elaborând legi care favorizează corupţia, împiedică liberă concurenţă şi descurajează liberă iniţiativa.

6. Au deturnat fonduri imense din bugetul ţării, folosindu-le în folos propriu, cu riscul trimiterii poporului român într-o stare de sărăcie incompatibilă cu statutul de cetăţean european.

7. Au nesocotit opţiunea poporului român, de a avea un Parlament cu 300 de parlamentari, exprimată într-un referendum, încălcând Constituţia României.

Această lista este imensă, dar esenţă este simplă: acest sistem politic corupt, această clasa politică, nu mai pot fi reformate, nu mai pot fi creditate cu şansă de a se schimbă în bine, şi trebuie să fie înlăturate.

Londra,

07.11.2015

În calitate de cetăţeni români, semnează următorii:

Sonia Ailenei

Victor Mihai Baran

Diana Bodea

Victoria Baltag

Daniel Dinulescu

Sorin Dumitru Dobrilă

Pusă Frasineanu

Ileana Franculescu

Constantin Iosub

Desideriu Kovacs

Maria Lara

Maria Liciu

Emilian Manolache

Cristian Mărginean

Vasile Neagu

Cristian Neculcea

Marius Nicolaisen

Dorina Osman

Ioana Chelu (Pertea)

Carla Rinceanu

Julian Rosengren

Alexandru Scafariu

Mitică Şerban

Sorin Şerban

Liliana Sestac

Janet Stan

Adriana Szabo

Alina Tcaciuc

Ciprian Tudor

George Vîlcu

Dorina Zavistici

Noi, cei care semnăm această declaraţie, suntem un grup de simpli cetăţeni ai României, care ne-am găsit împărtăşind aceleaşi idei, în cadrul unui grup format în mediul online. Acest grup se numeşte "Revoluţia Română (2.0)", iar baza acestor idei, este împărtăşită de multe, foarte multe alte grupuri online, fiind exact cele care au scos românii în stradă, în Piaţă Universităţii din Bucureşti, în Piaţă Sfatului din Braşov, sau pe străzile altor oraşe din România, sau din alte ţări: Germania, Italia, Canada, SUA, şi aşa mai departe - practic, peste tot unde există comunităţi semnificative de români. Reprezentativitatea noastră, în raport cu poporul român, nici măcar nu are rost să fie discutată, pentru că, în vremuri de revoltă, poporul nu-şi poate alege reprezentanţi, dar din mijlocul lui, pot să se ridice indivizi, care să exprime dorinţele evidente ale poporului.

Acest text este inspirat din Declaraţia de Independenţa a Statelor Unite ale Americii, pe considerentul că respectivul document este însăşi esenţă oricărui sistem democratic modern.

Obiectivele Revoluţiei Române (2.0)

Următoarele obiective sunt primordiale pentru renaşterea României:

1. Constituirea unui Grup de Acţiune, care să-i prezinte preşedintelui României, în mod oficial, Declaraţia Străzii şi obiectivele care decurg din această declaraţie - preşedintele României, trebuie să aleagă între a susţine mişcarea populară - devenind astfel, o parte importantă a tranziţiei spre o nouă Românie, sau a fi pe poziţii adverse, situaţie în care demisia să va fi inclusă în acest set de obiective.

2. Demisia în bloc a parlamentarilor - această demisie este primul pas spre curăţarea vieţii politice din România. Nici un fel de altă măsură nu poate fi luată în considerare.

3. Definirea obiectivelor pentru guvernarea de tranziţie

4. Formarea unui guvern, format din persoane nealiniate politic - selectarea şi contactarea unor personalităţi, în vederea constituirii unui guvern, fără coloratură politică, şi supunerea principalilor candidaţi la funcţia de prim-ministru, discuţiei publice.

Acest set de obiective, reprezintă primul pas spre trecerea la o nouă Românie. Ele pot fi completate şi amendate în următoarea perioada, de Grupul de Acţiune, menţionat la punctul (1).

Astăzi, 09.11.2015, Grupul de Acţiune s-a constituit, şi este format din următorii:

§ Diana Bodea

§ Victoria Baltag

§ Sorin Dumitru Dobrilă

§ Pusă Frasineanu

§ Constantin Iosub

§ Maria Lara

§ Emilian Manolache

§ Cristian Neculcea

§ Marius Nicolaisen

§ Ioana Chelu (Pertea)

§ Julian Rosengren

§ Alexandru Scafariu

§ Mitică Şerban

§ Sorin Şerban

§ Liliana Sestac

§ Adriana Szabo

§ Alina Tcaciuc

§ Ciprian Tudor

§ George Vîlcu

§ Dorina Zavistici

 

Guvernul şi guvernarea de tranziţie

Membrii guvernului - principii de selecţie

§ Prim-ministru - pentru această funcţie, persoanele luate în considerare pentru selecţie, trebuie să îndeplinească următoarele criterii: să fie o personalitate recunoscută a vieţii publice, ne-aliniere politică demonstrată în mod constant

§ Membrii guvernului - membrii guvernului trebuie să îndeplinească următoarele criterii: personalitate recunoscută în domeniul specific de activitate al ministerului pe care-l va conduce, ne-aliniere politică demonstrată în mod constant

§ Prin aliniere politică, înţelegem: apartenenţa la un partid, sprijin, sub orice formă, primit din partea unui partid, în vederea ocupării unor funcţii administrative, şi altele asemănătoare.

Atribuţiile guvernării de tranziţie

 Guvernul de tranziţie va avea următoarele atribuţii:

§ Gestionarea activităţilor ministeriale curente

§ Emiterea de ordonanţe de urgenţă, cu putere de lege, care să conducă la îndeplinirea obiectivelor lui, aşa cum sunt definite mai jos

Obiectivele guvernării de tranziţie

§  Emiterea unei ordonanţe de urgenţă, bazată pe Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, actualizată. Prin actualizare, se înţelege includerea între persoanele supuse lustraţiei, a unei categorii de politicieni, personalităţi publice şi oameni de afaceri, care în ultimii 26 de ani, au contribuit activ la distrugerea ţării, în calitate de parlamentari, ministrisi alţi înalţi demnitari din administraţia centrală, prefecţi, primari şi alţi demnitari din administraţia de stat locală, etc.

§ Formarea unui organism de anchetă guvernamentală, pentru verificarea marilor averi, şi confiscarea lor extinsă, în folosul statului, în cazul găsirii de averi nejustificate. Limita de încadrare în categoria "mari averi" va fi stabilită ulterior.

§ Emiterea unei ordonanţe de urgenţă, pentru organizarea de alegeri a unei Adunări Constituante.

§ Emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru organizarea referendumului de adoptare a noii Constituţii.

§ Emiterea unei ordonanţe de urgenţă, pentru organizarea de alegeri locale şi parlamentare, bazată pe prevederile noii Constituţii.

§ Încetarea efectivă şi imediată a activităţii, în momentul în care un nou guvern, generat de un nou Parlament, va fi investit.

Aceste principii de selecţie, atribuţii şi obiective, pot fi amendate şi completate de către Grupul de Acţiune menţionat în documentul Obiectivele Revoluţiei Române (2.0)

Cele cinci puteri statului

Într-un stat de drept există trei puteri - cel puţin, asta este "dogmă": puterea legislativă, puterea executivă şi puterea judecătorească. Şi este de o importantă fundamentală că aceste puteri să fie separate. Dar, ceva nu este corect. Ceva "nu sună bine"...

 

Hai să ne imaginăm, pentru un moment, că cele trei puteri ale statului de drept, ar fi fost perfect definite şi separate, încă din primul moment post-decembrist. Care ar fi trebuit să fie rezultatul? Dacă va grăbiţi să spuneţi: un stat de drept, o democraţie, ei bine, va înşelaţi. Rezultatul ar fi fost identic cu cel pe care-l vedem în prezent! Şi asta, pentru că, în lumea modernă, au apărut şi s-au dezvoltat încă două puteri: presă, care este, oricum, supranumită "a patra putere în stat", şi puterea economică - aici includem atât marea finanţa, cât şi propietarii de afaceri mari.

Dacă privim lucrurile din perspectiva asta, afirmaţia de mai sus capătă sens. Încă din timpul evenimentelor din Decembrie '89, Iliescu şi grupul lui de comunişti, au dispus, pe lângă un sprijin extern rusesc - afirmaţie încă nedovedită, dar suficient de credibilă pentru a fi luată în seama - de două puteri fundamentale: presă şi puterea economică.

Prin intermediul televiziunii de stat, nouă putere de la Bucureşti, a reuşit să manipuleze, ani de zile, opinia publică, fie prin dezinformare - cum a fost cazul fenomenului Piaţă Universităţii, unde protestatarii anti-comunişti erau prezentaţi drept drogaţi, elemente fasciste, etc. - fie prin omisiune.

Pe fondul controlului (aproape absolut) al difuzării informaţiei în societate, guvernanţii, împreună cu elemente ale Securităţii, preponderent din sfera Comerţului Exterior, au căpătat o pondere decisivă în viaţă economică, ajungând să domine marile afaceri şi sectorul bancar. Că urmare, în clipă în care legislaţia a permis înfiinţarea de posturi "independente" de televiziune (fac abstracţie de presă scrisă, care nu are, nici pe departe, impactul televiziunii) cei care au înfiinţat televiziuni, au fost tot cei aflaţi la putere.

Dispunând de aceste două puteri suplimentare, chiar dacă ar fi existat o separare a celorlalte trei - hai să încetăm cu imaginaţia: nu, nu a existat o asemenea separaţie - deci, chiar dacă separaţia ar fi existat, ea ar fi fost anulată, prin manipularea opiniei publice şi prin forţă brută a banilor.

 

Dacă vrem să avem o ţară modernă, o Românie renăscută, trebuie să acceptăm şi să promovăm următorul principiu:

Într-un stat de drept modern există cinci puteri:

1. Puterea legislativă, care trebuie să reprezinte, în mod exclusiv, poporul. Nici un membru al celorlalte puteri nu trebuie să aibă acces în corpurile legiuitoare.

2. Puterea executivă, care trebuie să fie formată pe baze profesionale, membrii acesteia fiind, în modul cel mai propriu, angajaţi ai statului, cu rol strict de administrare.

3. Puterea judecătorească, care trebuie să includă şi procurorii, şi care trebuie să fie complet separată de orice altă putere. Mai mult decât orice, Justiţia trebuie să fie independenţa.

4. Presă - incluzând orice fel de mediu de informare - care trebuie ferită de influenţe venite din partea altor puteri. În cadrul presei, libertatea opiniei, libertatea exprimării, trebuiesc garantate şi protejate prin lege. Trebuie interzise concentrările de mijloace de informare, aflate sub controlul altor puteri, în special sub controlul puterii economice.

5. Puterea economică, formată din patronatul marilor afaceri, trebuie să fie motorul bunăstării, trebuie protejată şi ajutată să-şi atingă scopurile specifice, dar trebuie să nu fie implicată în exercitarea nici uneia din celelalte puteri. Orice încercare a membrilor puterii economice, de imixtiune în celelalte puteri, trebuie să fie pedepsită de lege.

Fundamentând un stat pe cinci puteri recunoscute, nu pe trei, derapajele totalitare pot fi evitate, mai ales dacă se definesc şi mecanisme de mediere şi balansare între puterile statului. Acest principiu şi definirea acestor mecanisme, trebuiesc incluse într-o nouă Constituţie”, se arată în scrisoarea trimisă preşedintelui României, Klaus Ioahnnis.

I-A scris o scrisoare PREȘEDINTELUI ROMÂNIEI, KLAUS IOHANNIS și a primit răspuns. Plângi când citești!

  Ce îi cere SOCIETATEA CIVILĂ lui Klaus Iohannis. Revoluţia #Colectiv: "Dacă preţul pentru o schimbare reală vor fi alegerile anticipate, atunci aşa să fie!"