Liderii europeni sperau să încheie anul cu o demonstrație de unitate la summit-ul din această săptămână. Imigrația i-a dezbinat și mai mult.

Totul a început când, cu câteva zile mai înainte, președintele Consiliului European, a afirmat că încercările UE de a impune cote obligatorii de imigranți sunt „foarte dezbinătoare” și „ineficiente”.

Declarațiile lui Tusk au umbrit summit-ul UE de două zile, care trebuia să se concentreze mai ales asupra Brexitului și a reformei Zonei Euro.

Reuniunea s-a încheiat fără nici un fel de progres în legătură cu imigrația, iar diplomați apropiați discuțiilor că un acord privind noi politici în acest domeniu este improbabil înainte de jumătatea lui 2018, după alegerile generale din Italia, scrie Politico.

Reapariția bruscă a subiectului imigrației pe agenda europeană a oferit prilejul unei retrospective dezolante a lipsei de progres pe care UE a înregistra-o în ultimii doi ani pentru a rezolva această problemă atât de sensibilă, care dezbină atât de mult blocul.

Tensiunile au reflectat divergența agendelor politice ale țărilor din vest în comparație cu cele din est și au demonstrat cât va fi de greu pentru liderii UE să ajungă la un consens.

„Aceste dezbinări sunt complicate de emoții, astfel încât este greu până să și găsim un teren comun și argumente raționale pentru o dezbatere”, a declarat Donald Tusk la deschiderea summit-ului. „De aceea ar trebui să ne concentrăm asupra unității mai intens și mai eficient decât până acum.”

Un număr de lideri europeni l-au acuzat însă pe Tusk că subminează tocmai acest scop, scriind în scrisoarea pe care a adresat-o capitalelor țărilor membre, înainte de summit că UE „nu are nici capacitatea, nici responsabilitățile legale” pentru a se ocupa de criza imigranților.

În schimb, Tusk a făcut apel pentru „acțiuni hotărâte ale liderilor statelor membre”, un semnal către Germania și Italia, și a subliniat necesitatea unui control strict al frontierelor externe ale UE.

Observațiile lui Tusk vin pe fondul acțiunii UE la adresa unor state membre care resping cotele de imigranți și riscă sancțiuni ce pot merge până la ridicarea dreptului de vot.

„Nu doar că avem nevoie de solidaritate pentru reglementarea și controlul imigrației la frontierele externe – care sunt lucruri bune, sunt importante – dar avem nevoie și de solidaritate în chestiunile interne”, a replicat Angela Merkel. „În opinia mea, solidaritatea selectivă nu poate exista între țările membre UE.”

Încă de la începutul crizei imigrației, în 2015, Merkel încearcă să convingă țările UE să preia și ele o parte din povară. Majoritatea statelor, în special cele din Centrul și Estul Europei, au refuzat, invocând îngrijorări legate de pericolul terorismului și al pierderii identității culturale.

Cancelarul german nici măcar nu a încercat să-și ascundă nemulțumirea față de încercarea lui Tusk de a crea un nou cadru pentru dezbaterea privind imigrația, ridicând presiunea de pe statele est-europene, afirmă surse prezente la reuniune, citate de Politico.

Acest episod subliniază dificultățile Berlinului de a face față problemelor de la Bruxelles cu un guvern care are doar puteri limitate, de a gestiona treburile curente interne.

Criza politică din Germania și imposibilitatea de a forma un guvern au transformat-o pe Merkel, obișnuită să domine summit-urile de acest fel, într-un actor extern neputincios, care nu se poate baza pe nici un mandat intern.

Pe de altă parte, acțiunea lui Tusk pare să fi avut rolul de a transmite țărilor estice semnalul că îngrijorările lor sunt luate în seamă la UE.

El a mai înfruntat-o pe Merkel în câteva rânduri, mai ales atunci când a fost vorba de închiderea așa-numitei „Rute a Balcanilor”. Ruta balcanilor era traseul preferat al imigranților care se îndreptau spre Europa de Nord.

Merkel s-a opus închiderii rutei, afirmând că astfel povara s-ar muta pe umerii Greciei, dar Tusk a afirmat că planul este bun și și-a găsit în inițiativa sa sprijin la vecinul Germaniei, Austria.

Demersul lui Donald Tusk a fost bine primit în țara sa de origine, Polonia, cu care s-a aflat până acum la cuțite. Este posibil ca înlocuirea premierului Beata Szydlo cu Mateusz Morawiecki să fi avut ca scop și o îmbunătățire a relațiilor Varșoviei cu președintele Consiliului European.