"MEDICUL DE GARDĂ". ȘPAGA LA CEZARIANĂ va fi oficializată. Doctorul care „desființează” nașterea naturală și SPULBERĂ MITURILE despre cezariană

2014 aduce mai puţine servicii decontate şi taxe pentru cezariene la cerere. Medicina personalizată şi tratamentele moderne, de care se vorbeşte la nivel european, sunt lăsate la urmă.

Serviciile la cerere în spitalele publice, obţinute în prezent prin şpagă, vor fi taxate oficial. Cea mai mare vâlvă a stârnit-o aşa-zisa taxă pe cezariană, care va face ordine într- un domeniu în care lucrurile sunt scăpate de sub control. Românii îşi vor vedea medicul mai rar, iar tot de anul acesta, ar trebui să primim şi cardul de sănătate. Medicii "nu iubesc" naşterea naturală De la 1 martie, toate femeile care vor cezariană în lipsa unei recomandări vor fi nevoite să plătească. Iniţiativa vine ca urmare a "exploziei" de cezariene la cerere. În România, jumătate dintre copii vin pe lume prin cezariană, mult peste limita de 10-12% recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Întrucât cezariana la cerere nu e reglementată prin lege în spitalele de stat, neoficial, medicii "trunchiază" actele medicale în favoarea gravidelor. Medicii consideră de bun augur introducerea oficială a cezarienei la cerere şi se declară în favoarea metodei. "Cezariana respectă dreptul unei femei de a alege, în secolul 21, bineînţeles, contra unor costuri, pentru că şi spitalul are cheltuieli", spune medicul ginecolog-obstetrician Eugen Tănase, de la Spitalul CF2 din Capitală. Deşi poate fi o experienţă frumoasă, naşterea naturală e imprevizibilă, iar condiţiile din spitalele româneşti nu încurajează metoda. "Problema e că România ultimilor 20 de ani a cam pierdut mulţi dintre obstetricienii care iubesc naşterea naturală şi ştiu cum să o conducă şi să repare ceea ce se strică", adaugă acesta. "Stricăciunile" merg de la fisuri minore până la rupturi ale muşchilor perineali, soldate cu incontinenţă urinară ce necesită o nouă intervenţie. "Cam 60-70% dintre femeile care nasc natural au nevoie de o astfel de operaţie". Risc mare de malpraxis! Deşi există unele metode de a ameliora durerile naşterii naturale, acestea nu sunt eliminate complet, ca la cezariană. "Până să ajungă la o anumită dilataţie, trebuie să suporte contracţiile, iar în perioada de expulzie nu trebuie să injectezi anestezic". Medicul recunoaşte că riscul de malpraxis în cazul unei naşteri naturale, în România, e destul de mare. "Se practică metoda forcepsului mai ales când faci anestezie epidurală, iar la noi îi numeri pe degete pe medicii care ştiu să îl folosească bine. În plus, programul medicilor români e foarte stresant, de aceea le spun pacientelor mele să-şi aleagă un obstetrician fără ceas..." În ciuda miturilor, atât starea copilului, cât şi cea a mamei sunt la fel de bune în urma cezarienei ca în cazul travaliului normal. "Copilul se adaptează la fel de repede mediului, din contră, prin cezariană se elimină anumite traume, atât pentru mamă, cât şi pentru copil", crede ginecologul. Limită la consultaţii şi investigaţii Noul pachet de servicii de bază, lansat în decembrie de Ministerul Sănătăţii, va cuprinde un număr mai mic de consultaţii şi investigaţii, în funcţie de vârstă şi starea de sănătate a pacientului. Cei sănătoşi au dreptul la o singură consultaţie preventivă la medicul de familie, o dată la trei ani, şi cel mult două consultaţii la trei luni, în cazul un episod acut de boală. "Lista de compensate trebuie actualizată anual" Gravidele au dreptul la opt vizite prenatale, iar bolnavii cronici au dreptul la una-două consultaţii anuale la medicul de familie şi un consult de specialitate. În cazul altor categorii, e prevăzut un număr mai mare de consultaţii. Prevederile au stârnit nemulţumiri în rândul asociaţiilor de pacienţi. Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC), consideră că, în ciuda subfinanţării, pacienţii ar trebui să aibă acces la consultaţii de câte ori au nevoie. "Pe patologia noastră - hematologie- oncologie, o să le propunem celor de la Minister să crească numărul de consultaţii de la 12 la 18 pentru bolnavi cu leucemii, talasemii majore etc. Măcar să ajungem la calea de mijloc". O a doua propunere era legată de lista de medicamente compensate. "Deşi pe partea de oncologie, majoritatea medicamentelor pentru care au fost depuse dosare au primit aprobare, sperăm ca actualizarea listei să nu se mai facă de acum înainte tot la cinci ani, ci anual, conform recomandărilor europene", spune Gănescu. Medicina personalizată nu e decontată Publicată la sfârşitul lui 2013, ca angajament asumat în faţa instituţiilor europene, Strategia Naţională de Sănătate 2014- 2020 cuprinde prevederi vagi, precum reducerea incidenţei bolilor netransmisibile şi a celor ce constituie cauze majore de morbiditate (boli cardiovasculare, cancere etc.) Experţii din sănătate spun însă că documentul scapă din vedere metode noi de tratament, precum medicina personalizată. "Ideea de teste genetice, de genetică sau genomică le e complet străină autorilor documentului", scrie medicul Marius Geantă, pe blogul său. "Comisiile care au aprobat lista nouă de medicamente au lucrat tocmai pe baza acestor concepte de medicină personalizată. E curios că în strategia naţională nu se regăsesc aceste elemente noi de tratament", subliniază şi preşedintele COPAC, Radu Gănescu. Sesizaţi "MEDICUL DE GARDĂ"! Dacă doriţi să ne semnalaţi situaţii ilegale sau nereguli din sistemul sanitar, o puteţi face la e-mail doctorevz@evz.ro, telefon 021.2022000 sau la adresa Evenimentul zilei, bd. Dimitrie Pompeiu, nr. 6, sector 2, Bucureşti - pentru "Medicul de Gardă".