Plătim o viață contribuția la sănătate, dar când vine vorba să beneficiem de servicii de pe urma ei ajungem invariabil să scoatem bani din buzunar pentru lucruri pe care ar fi trebuit să le primim gratuit. Dacă punem peste și ideea lui Raed Arafat de a obliga medicii să lucreze doar la stat sau doar la privat, realitatea devine tragică pentru pacienți, mai ales pentru cei care nu-și permit să plătească servicii „la particular”

Recent, un cititor al EVZ ne povestea supliciul prin care a trecut doar ca să ajungă pentru un consult la un medic specialist de la un Institut faimos din Capitală. După ce ani de zile și-a neglijat starea de sănătate, pacientul în cauză a ajuns la camera de gardă a respectivului Institut. Cinci ore de așteptare. În sfârșit l-a văzut un medic de gardă care, însă, avea și să-l trimită rapid la plimbare.

I-a spus că trebuie să-și facă o arteriogramă, doar că, surpriză, la Institut se putea programa pentru analiza la care avea dreptul gratuit – fiind asigurat – abia o lună și jumătate mai târziu.

N-avea rost să se programeze direct la medicul specialist, întrucât fără această in vestigație doctorul n-avea cum să-i pună diagnostic. I s-a spus că „dacă nu rezistă să aștepte”, să meargă la privat ca să-și facă analiza. Speriat și cu dureri înfiorătoare, omul n-a ezitat. A sunat la un spitalul privat indicat și, două zile mai târziu, s-a internat și-a făcut arteriograma. A scos, pe loc, o mie de lei din buzunar.

Cu analiza în mână, a sunat la institut și s-a programat, după încă o săptămână, „că doar atunci are loc”, la consult la cabinetul privat al medicului specialist. „Dar o să aveți de așteptat, că are cam 30-40 de pacienți pe zi și mai și operează. Lucrează și la o clinică privată, dacă vreți mai repede, puteți să vă programați acolo!”, i s-a spus prompt.

Cazul în sine arată din start trei probleme majore ale sistemului: în primul rând că un spital de stat din capitala țării e atât de aglomerat încât te poate programa abia peste o lună și jumătate pentru o analiză de care tu – pacient - ai nevoie pe loc .

În al doilea, că medicii specialiști sunt atât de aglomerați încât văd în 8 ore de muncă zeci de pacienți, unii mai și operează, așa că poți să stai ore în șir cu analizele în mână, la ușa cabinetului. Și nu în ultimul rând că, „dacă ai bani, stai în față”, cum spune vorba românului. Doar că la privat. Și asta este, din păcate, o situație valabilă pentru cam toate spitalele din țară.

Și atunci se ridică întrebările:

1) Ce fac cei care n-au bani de mers urgent la privat? Că boala nu așteaptă după programare!

2) Ce s-ar întâmpla dacă medicul specialist ar alege să nu mai lucreze doar la stat ori doar la privat, așa cum spune secretarul de stat Raed Arafat că ar trebui să se întâmple?

 

„Credeți că toți pacienții își permit așa ceva?”

„Eu cred că medicii cei mai cunoscuți, cei mai buni pe domeniul lor, ar putea lejer alege să lucreze doar la privat, unde au toate condițiile și sunt plătiți regește. Numai că, la privat, tu – pacient- plătești consultația, analizele, internarea etc. Toate acestea costă mult. Credeți că toți pacienții din România își permit așa ceva? Gândiți-vă la pacienții din mediul rural! Dacă e un singur medic oncolog în județul lor și acela alege să lucreze la privat, bolnavii de cancer, care și așa fac naveta de la sat la oraș pentru tr atament, ce fac? Se duc în alt județ sau se împrumută de la bănci ca să meargă la cabinetul privat?”, arată Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC).

El atrage atenția că dacă s-ar produce această separare, pacientul român, și așa bătut de soartă, pentru că are acces la serviciile pentru care plătește contribuția de sănătate „doar când e loc” și „după programare”, ar avea și mai mult de suferit. „Nu spun că toți medicii buni s-ar duce la privat, ci că dacă pleacă unii dintre ei, cei care rămân în spitalele de stat vor a vea și mai mulți pacienți pe cap. Cum e să vezi în loc de 30-40, brusc, 70-80 de pacienți în 8 ore? Nu se poate! Nu e fizic și uman posibil! Acum ne programează peste o lună, atunci ne vor programa peste 3, 5, 6 luni! Și-n plus , dacă s-ar face separarea între stat și privat, după ce că ar încălca dreptul personalului medical la muncă, l-ar încalca și pe cel al pacientului de a-și alege medicul!”, a arătat el.

 

Cezar Irimia: „Vrem să ne tratăm aici, la noi acasă!”

Președinte Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia, spune că nu e normal, în condițiile în care plătim asigurări de sănătate către stat, să fim lăsați fără personal medical specializat în spitalele de stat. „Ar fi o încălcare clară a drepturilor omului, a dreptului la viață și la sănătate, pentru că degeaba plătești asigurări de sănătate dacă n-ai acces la niciun serviciu măcar decent, dacă nu de calitate! La specialistul acela în care tu, pacient, ai încredere!

Da, cred că e nevoie de reguli clare, care să stabilească ce face statul și ce privatul, dar nu e normal să forțezi o astfel de separație! Dacă pleacă doar o mie de medici din spitale de stat la cele priva- te, ce facem? Aducem „specialiști” de la Viena? Din Asia? Din Orient? Noi vrem să ne tratăm aici, acasă la noi! Avem deja un deficit uriaș de medici, de cadre medicale în general și, în loc să-i încurajezi să muncească cât mai mult, să se autoexploateze dacă vor să câștige mai bine, să-i obligi să aleagă e absurd! Pentru că dacă aleg, o fac în detrimentul pacientului! Statul o să fie fericit că va avea mai puține salarii de plătit. Dar noi? Noi unde ne ducem dacă nu ne permitem să plătim la spitalele private?” întreabă retoric, acesta.