
Senatorul de Arizona, John McCain, este candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale ale Statelor Unite ale Americii din 4 noiembrie.
Sidney John McCain III-a nascut în 29 august 1936 la baza militarã americanã Coco Solo, în Zona Canalului Panama.
Atât tatãl lui McCain, cât şi bunicul sãu, Sidney John McCain, au fost amirali ai marinei americane, tatãl sãu ajungând chiar comandantul tuturor forţelor navale americane din Pacific.
McCain şi-a petrecut copilãria în bazele militare din Statele Unite sau din strãinãtate. În 1954, a absolvit liceul episcopal din Alexandria, Virginia. În 1958, McCain a absolvit Academia Navalã de la Annapolis, iar în 1960 a obţinut permisul de pilot.
Dupã izbucnirea rãzboiului din Vietnam, McCain s-a oferit voluntar, începându-şi cariera de militarã ca pilot de avion. A scãpat cu viaţã din accidentul petrecut în 29 iulie 1967, când un avion A-4 Skyhawk s-a prãbuşit peste nava USS Forestal.
În 26 octombrie 1967, în timpul unei misiuni de zbor, avionul lui McCain a fost doborât deasupra capitalei nord-vitnameze Hanoi. John McCain şi-a fracturat ambele mâini şi un picior în accident. A fost capturat şi apoi transportat la închisoarea Hoa Loa, poreclitã "Hanoi Hilton", la data de 9 decembrie 1969.
McCain a petrecut cinci ani şi jumãtate în diferite lagãre, fiind torturat în mod repetat pânã în momentul eliberãrii, în 14 martie 1973, cu doar douã luni înainte de intrarea în vigoare a acordului de încetare a focului în Vietnam. McCain a fost decorat cu Silver Star, Bronze Star, Purple Heart şi Distinguished Flying Cross.
În 1976 a fost numit trimisul Marinei Militare americane în Senat. În 1981, McCain s-a retras din Marinã şi s-a mutat la Phoenix, Arizona, unde a lucrat în domeniul relaţiilor publice pentru o firmã de distribuţie a berii.
John McCain a fost ales pentru prima oarã într-un birou politic la data de 2 noiembrie 1982, când a câştigat cu uşurinţã un loc în Camera Reprezentanţilor, funcţie în care a fost reales doi ani mai târziu.
Adaptându-se la politica conservatoare a statului pe care îl reprezenta, McCain a fost un susţinãtor loial al administraţiei Reagan.
În 1986, dupã retragerea senatorului de Arizona, republicanul Barry Goldwater, McCain a câştigat alegerile pentru un loc în Senatul american. Atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, McCain a dobândit reputaţia unui politician conservator, însã nu s-a ferit sã punã în discuţie corectitudinea deciziilor luate de Partidul Republican. De exemplu, în 1983, John McCain a cerut retragerea puşcaşilor marini din Liban.
Între 1987 şi 1989, McCain a fost supus unei cercetãri federale în calitate de membru al "Keating Five", un grup de senatori acuzaţi cã au intervenit impropriu în faţa instituţiilor federale de reglementare în favoarea lui Charles H. Keating Jr., directorul bãncii Lincoln Savings & Loan Association. McCain a fost achitat de toate acuzaţiile, deşi anchtatorii au declarat cã senatorul de Arizona a "judecat greşit" când s-a întâlnit cu autoritãţile de reglementare.
McCain a reuşit sã depãşeascã scandalul, fiind reales de trei ori în Senat, de fiecare datã obţinând un scor electoral net superior adversarului. Reputaţia sa de politician integru, cu pãreri ferme şi un temperament coleric a crescut. McCain a lucrat în sprijinul legislaţiei tutunului şi, în special, pentru reforma sistemului de finanţare a campaniilor, preferând o abordare mai liberalã în faţa celei pur conservatoare.
În 1999, McCain a publicat cartea "Faith of My Fathers", povestea istoriei militare a familiei sale şi a propriei experienţa ca prizonier de rãzboi. De asemenea, McCain a devenit un contracandidat puternic al favoritului George W. Bush pentru nominalizarea Republicanã la alegerile prezidenţiale din anul 2000. În alegerile primare din statul New Hampshire, McCain a câştigat la o diferenţã surprinzãtor de mare, fiind susţinut, în special, de alegãtorii independenţi sau de foştii democraţi.
Dupã o evoluţie oscilantã în alegerile primare, cu victorii în Michigan şi Arizona, şi în majoritatea statelor din New England, McCain a trebuit sã se recunoascã învins de George W. Bush, dupã victoriile acestuia în New York şi California.
McCain a ieşit din nou în evidenţã în primãvara lui 2001, când Senatul a dezbãtut şi a aprobat o amplã reformã a sistemului de finanţare a campaniilor. Proiectul de lege a fost recompensa unei munci de şase ani, fãcutã alãturi de senatorul democrat Russel D. Feingold din Wisconsin.
McCain a sprijinit rãzboiul din Irak, însã a criticat, în repetate rânduri, Pentagonul, în special pentru numãrul scãzut de trupe alocat conflictului. McCain a cerut, în 2007, suplimentarea forţelor armate din Irak cu peste 20.000 de oameni.
John McCain a susţinut public candidatura lui George W. Bush pentru un nou mandat la Casa Albã, în ciuda pãrerilor diferite asupra torturii, imigraţiei ilegale, amendametului constituţional de interzicere a cãsãtoriilor între persoane de acelaşi sex şi încãlzirii globale.
John McCain şi-a anunţat candidatura la preşedinţia Statelor Unite în data de 25 aprilie, 2007, în oraşul Portsmouth, din statul New Hampshire. Poziţia lui McCain asupra:
Avortului – Susţine ajutoarele de stat pentru creşterea numărului de adopţii. Economiei – Doreşte să continue reducerile de taxe începute de preşedintele Bush şi să reformeze securitatea socială.
Mediului înconjurător – Susţine o coaliţie globală, care să includă China şi India, pentru reducerea emisiilor de gaze de seră.
Controlului armelor – A votat împotriva extinderii interdicţiei armelor de asalt şi se opune siguranţelor la trăgaci pentru armele uşoare.
Sănătăţii - Se opune acoperirii universale. Susţine asigurarea medicală acoperită de dividendele revenite din taxe pentru americanii cu venituri mici.
Imigraţiei – Susţine graţierea imigranţilor ilegali şi spune că muncitori fără documete merită cetăţenia americană.
Războiului din Irak – A votat pentru invazie în 2003. Crede că trupele Statele Unite ar trebui să rămmână în Irak până când statul din Orientul Mijlociu se va putea apăra singur.