Deputatul UDMR, Izabella Ambrus, a anunțat vineri că, în cazul în care Senatul nu va adopta inițiativa legislativă care se referă la folosirea limbii materne în instituţiile publice în localităţile în care minorităţile reprezintă 10% din populaţie şi nu 20%, atunci va lua măsuri. Ea a precizat Uniunea va depune la Parlament, un nou proiect de lege pe aceeași temă.
„Încă din luna ianuarie am participat la elaborarea acestor modificări împreună cu un grup mare de colegi, pe baza prevederilor legale interne şi europene, încercând să le introducem în legislaţia actuală. Am ales calea democraţiei parlamentare, a dialogului, calea normalităţii, am prezentat aceste amendamente, însă acţiunile antimaghiare din ultima vreme, retorica reprezentanţilor partidelor politice mai ales din Opoziţie acum, în apropierea Centenarului, în opinia mea nu aduc conciliere, nu aduc o consolidare a relaţiilor de încredere dintre majoritate şi minoritate, efectul fiind invers”, a declarat Izabella Ambrus, citată de Agerpres.
Ea a precizat nu a existat dialog în comisie la momentul dezbaterii modificărilor legislative, nu au fost dezbateri, nu s-au făcut amendamente, recomandări, nicio negociere.
„A fost o experienţă neplăcută pentru noi, în schimb noi alegem în continuare varianta democratică şi sperăm că poate la Senat, care este camera decizională, să existe mai multă înţelegere. Dacă nu se va întâmpla, poate, la un moment dat, o altă propunere legislativă pe aceeaşi temă. ...Altă soluţie nu există”, a subliniat deputatul UDMR.
Ne puteți urmări și pe Google News
Potrivit parlamentarului de Braşov, în acest judeţ, scăderea pragului ponderii populaţiei minoritare de la 20 la 10% ar fi inclus cinci localităţi - Rupea, Hălchiu, Crizbav, Teliu şi Budila - printre cele în care comunitatea maghiară poate să-şi utilizeze limba maternă în administraţie, inclusiv inscripţii bilingve.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a criticat vineri votul în plenul Camerei Deputaților prin care au fost respinse modificările la Legea 215/2001 care se referă la folosirea limbii materne în instituţiile publice în localităţile în care minorităţile reprezintă 10% din populaţie şi nu 20%, cât este stabilit în prezent. El le-a spus colegilor deputați că probabil au fost rezolvate toate probleme în România, rămând doar cea maghiară, „care trebuie rezolvată foarte repede și brutal”.
Recomandările noastre
