EVZ Special
Măsurile fiscale aprobate de guvern frânează industria IT. Startup-urile sunt primele afectate
Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Sectorul IT a fost în mod constant în ultimii ani un motor de creștere economică, cu o contribuție importantă la buget. De anul trecut însă, motorul a început să se gripeze și să dea rateuri tot mai des, ca urmare a măsurilor de austeritate adoptate. Iar previziunile jucătorilor din industrie sunt că, dacă autoritățile nu vor veni cu măsuri de compensare pentru tăierile de facilități și creșterile de taxe și impozite, pierderea va fi mai mare decât câștigurile obținute.
Majorarea taxelor și impozitelor, eliminarea facilităților și climatul de incertitudine fiscală pe care îl traversează România afectează în mod direct industria IT locală. Printre cele mai impactate de aceste fenomene sunt startup-urile. A căror dezvoltare depinde critic de componenta financiară, consideră Adrian Chiruță, co-CEO al cyber_Folks România.
„Majorarea impozitelor și modificările fiscale recente pot descuraja investițiile în startup-urile IT. Mai ales prin creșterea incertitudinii și a costurilor operaționale. Startup-urile funcționează adesea cu marje restrânse și se bazează pe reinvestirea profitului pentru a se dezvolta. Dacă povara fiscală crește brusc, fondatorii și investitorii devin mai precauți. Amână planurile de extindere sau cer randamente mai mari pentru a compensa riscul. De pildă, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din IT – precum scutirea de impozit pe venit – a mărit costul cu forța de muncă calificată. Totodată, restrângerea regimului de microîntreprindere – inclusiv posibilitatea reducerii plafonului de încadrare la aproximativ 88.500 de euro venit anual – va însemna taxe mai mari pentru firmele mici de tehnologie. Aceste schimbări erodează avantajele fiscale care au stimulat până acum ecosistemul tech local”, a explicat Chiruță, un antreprenor IT cu peste 20 de ani de experiență pe piața locală și internațională.
Potrivit acestuia, măsurile pot scădea atractivitatea României ca destinație pentru noi startup-uri sau investiții de tip seed și venture capital
Migrarea startup-urilor IT, un risc real
În opinia lui Adrian Chiruță, industria IT românească a demonstrat reziliență și potențial de creștere. Și chiar și în actualul climat economic, cererea de servicii digitale rămâne ridicată.
„De exemplu, în cazul nostru, cyber_Folks România a avut în ultimii ani o creștere constantă a cifrei de afaceri. Și estimăm și pentru 2025 o majorare cu peste 15%, bazată pe investiții în infrastructură și pe integrarea noilor achiziții strategice. Este un semnal că piața locală oferă oportunități solide, chiar și într-un context fiscal în schimbare. Dar această evoluție a fost posibilă datorită investițiilor continue pe care le-am făcut în infrastructură și inovație. De exemplu, recent am achiziționat Hosterion, un jucător important pe piața de hosting. Tranzacția s-a ridicat la 6,7 milioane de euro, dar ne-a permis să ne extindem capacitatea operațională și portofoliul de clienți. Eu cred că companiile cu viziune pe termen lung vor continua să investească în România.”, a precizat specialistul.
Acesta apreciază că pentru startup-uri, care nu dispun de aceleași resurse, creșterea taxelor poate însemna capital mai puțin pentru inovare, scăderea ritmului de angajări și chiar migrarea unor proiecte către țări cu regim fiscal mai prietenos.
Scade atractivitatea companiilor locale
Pentru a preîntâmpina un astfel de efect, Chiruță consideră că este esențial ca autoritățile să găsească un echilibru. Să asigure stabilitatea și predictibilitatea fiscală necesare pentru a menține ridicat apetitul de investiții în tehnologie. Acest lucru ar permite susținerea antreprenorilor locali în lansarea și dezvoltarea de startup-uri IT pe plan național. Dar este o condiție esențială și pentru a susține creșterea competitivității internaționale a companiilor IT românești, apreciază antreprenorul.
„În contextul global, firmele românești concurează nu doar prin talent și inovație, ci și prin costuri operaționale eficiente. Dacă reglementările fiscale aflate în discuție adaugă poveri semnificative – de exemplu, taxe mai mari pe salarii sau pe profit – atunci costul serviciilor IT din România va crește. Va eroda astfel unul dintre principalele avantaje competitive de până acum. Mult timp, sectorul tech local a beneficiat de specialiști foarte bine pregătiți la costuri relativ competitive. Un regim fiscal împovărător ar putea diminua acest avantaj. Și ar forța firmele fie să-și crească tarifele pe proiectele internaționale, fie să absoarbă costurile în detrimentul marjei de profit. În ambele cazuri, poziția pe piețele externe poate avea de suferit. Clienții globali ar putea reconsidera colaborările dacă România devine semnificativ mai scumpă sau mai puțin predictibilă față de alte hub-uri tech regionale”, a argumentat Adrian Chiruță.
Adrian Chiruță , co-CEO cyber_Folks România. Sursa foto: Arhiva companiei
Efecte în lanț
Antreprenorul IT consideră că, pentru a putea rămâne competitive, companiile românești vor trebui să investească în eficiență și scalare. Chiruță avertizează însă că, dacă România introduce reglementări fiscale excesive, există riscul ca investițiile străine să se reorienteze către alte țări din regiune, unde politicile sunt mai prietenoase cu industria IT. Mai mult însă, și companiile autohtone s-ar putea gândi să își mute o parte din operațiuni în străinătate. Sau să își înființeze sedii în țări cu taxe mai scăzute, pentru a rămâne competitive în ofertarea proiectelor internaționale.
„Din experiența noastră în cadrul grupului cyber_Folks, care operează pe mai multe piețe europene și are clienți în peste 100 de țări, vă pot spune că este extrem de important un regim fiscal stabil și stimulativ. Iar măsurile fiscale vehiculate în prezent par mai degrabă să încetinească ritmul de creștere al industriei IT, decât să susțină direct inovația și digitalizarea. În ultimul deceniu, sectorul IT românesc a fost un motor de creștere economică. Pentru că a fost alimentat de investiții continue în tehnologii noi și de politici fiscale favorabile inovației, precum facilitățile pentru angajații IT. Dacă aceste politici se inversează – de exemplu, prin creșteri de taxe fără măsuri în contrapartidă, sub forma unor stimulente pentru cercetare-dezvoltare sau transformare digitală, efectul poate fi o temperare a investițiilor în proiecte inovatoare”, susține Adrian Chiruță.
Urmările vor consta în faptul că firmele vor aloca o parte mai mare din resurse către conformare fiscală și taxe. În detrimentul dezvoltării de produse noi, de servicii digitale sau programe de educație tehnologică pentru angajați. „Și, în loc să vedem firme care își extind echipele de R&D, s-ar putea ca unele să amâne anumite inițiative strategice, așteptând un climat mai predictibil”, punctează specialistul.
Soluții concrete pentru stimularea inovației
Chiruță subliniază că inovația în IT depinde critic de apetitul pentru risc și de capitalul disponibil. Iar orice povară suplimentară – fie ea fiscală sau birocratică – reduce acest capital și dorința de a experimenta.
„În forma lor actuală, multe dintre măsurile fiscale discutate nu includ componente clare de stimulare a inovației. Cum ar fi, de exemplu, creditele fiscale pentru investiții în IT sau scutirile pentru proiecte de cercetare. Din acest motiv, comunitatea de business tech percepe aceste inițiative mai degrabă ca pe niște frâne temporare. Necesare pentru echilibrarea bugetară. Dar care pot fi dăunătoare pe termen mediu, dacă nu sunt dublate de politici de sprijin. Ceea ce ne-am dori să vedem ar fi un pachet echilibrat. De exemplu, dacă anumite facilități sunt reduse, atunci alte măsuri compensatorii să fie introduse. Ca de pildă granturi pentru digitalizarea IMM-urilor, scutiri de taxe reinvestite în echipamente IT sau deduceri pentru companiile care dezvoltă produse software inovatoare. Doar așa s-ar putea ca efectul net să fie neutru sau pozitiv asupra inovației”, concluzionează Adrian Chiruță.
