În ultima parte a dialogului cu inginerul Constantin Dobrescu, vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS, se face cunoscut faptul că România (sau mai exact iresponsabilii ei funcționari care permit utilizarea otrăvurilor în agricultură) și Lituania au fost avertizate de Uniunea Europeană să nu mai folosească neonicotinoidele în culturi. Așa, și? Ce credeți că se va întâmpla în viitorul apropiat, ținând cont de combinațiile (financiare) dintre părțile implicate?

Nimic (bun), cel mai probabil. Dar să trecem la subiect!

Tiaclopridul, insecticidul toxic folosit ani buni în România (interzis pentru acest an) la culturile de rapiță afectează, după cum am aflat din materialul de ieri, echilibrul hormonal al oamenilor. Mai sunt și alte asemenea otrăvuri care atacă organismele vii? Oamenii, insectele, albinele?

Constantin Dobrescu are cuvântul: „Pentru albine, tiaclopridul a fost dintotdeauna o problemă, deși un insecticid produs de Bayer (Calypso), de pildă, a fost folosit ani de zile pentru tratarea rapiței aflată în floare, plantă indispensabilă întreținătoarelor de stupi. În general tratamentele fitosanitare ale culturilor melifere sunt interzise prin legi europene, dar deoarece producătorul recomandă folosirea prin stropirea rapiței înflorite a fost totdeauna acceptat și folosit în România în această utilizare.

Uleiul de rapiță, de evitat

„Inconștiență, iresponsabilitate!”, nu mă pot abține să nu comentez. „Și problema nu este numai efectul asupra albinelor - stropirea culturii se făcea chiar când plantele erau vizitate de albine -, ci și contaminarea cu reziduuri toxice a mierii și a polenului. Așadar, sunt afectați și oamenii. În urmă cu câțiva ani, EU a propus o reducere a contaminării maxime admisibile cu tiacloprid a mierii, dar procesatorii de miere au reusit să împiedice punerea ei în aplicare”, ne-a declarat Constantin Dobrescu.

Cum așa? Tot inginerul-apicultor ne elucidează: „Acestea sunt interesele. Dar contaminarea polenului de rapiță cu tiacloprid prin asemenea tratamente a fost o problemă serioasă pentru acest produs apicol consumat mai ales pentru valențele sale curative. Prezența tiaclopridului în uleiul de rapiță este un risc de sănătate pentru consumator, cum este de altfel și pentru oricine s-ar afla în zona tratamentelor aplicate prin stropire, cum ar fi apicultorii sau lucrătorii agricoli”.

România și Lituania, puse la colț de UE

Concluzia e limpede: Noi, românii, ne otrăvim singuri! Ce se întâmplă însă la nivelul Europei? Mai sunt folosite aceste tratamente extrem de periculoase? Constantin Dobrescu este din nou la post: „În UE, neonicotinoidele sunt interzise definitiv în culturile agricole începând cu anul 2018, după o perioadă de suspendare începând din 2013. Există situațiile menționate mai sus, prevăzute de legislația europeană, care permit folosirea pesticidelor neautorizate în situații de urgență, ca măsură excepțională. Există derogări emise de statele membre, însă, de regulă, respectând prevederile legale, nu abuzând de ele, așa cum s-a întâmplat la noi prin repetarea neîntreruptă a derogărilor, an după an”.

Adio, derogări! Oare?

Și? Ne împiedică cineva, ne ajută cineva să nu ne mai otrăvim singuri? Specialistul zâmbește amar: „Chiar zilele trecute, pentru prima dată, Comisia Europeană a decis să interzică unor state membre, și anume României și Lituaniei, să mai emită derogări nejustificate pentru neonicotinoide”.

Uau! Și ce înseamnă asta? României și Lituaniei li s-a interzis să mai folosească neonicotinoide de acum înainte. Dar cum monitorizează UE situatia și ce se va întâmpla dacă se dovedește totuși că fermierii români au folosit în continuare neonicotinoidele?

La mâna funcționarilor statului

„Știm că este ilegal, încălcarea legii fiind un alt aspect. Autoritatea Națională Fitosanitară are atribuții de control și sancționare a folosirii ilegale a pesticidelor, are dotări și personal în subordine pentru a monitoriza situația și a opri tratamentele ilegale ale culturilor agricole. Am explicat ce alte riscuri apar odată cu interzicerea neonicotinoidelor - tratarea cu alte substanțe neautorizate, de pildă, la care potențialul toxic pentru polenizatori și pentru om ar putea fi chiar mai mare. De aceea este foarte importantă implicarea activă și corectă a autorităților”.

Târg de miere la Câmpina

Constantin Dobrescu este de profesie inginer mecanic și un pasionat apicultor. Este reprezentantul acestora din poziția de vicepreședinte al Federației Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS.

În perioada 14-16 februarie va avea loc la Câmpina, Prahova, târgul anual de miere la care vor participa apicultori din toată țara.