Evenimentul Zilei > International > Măsura extrem de DURĂ a UE împotriva României din cauza ÎNCĂLCĂRII dreptului la vot al românilor din diaspora
Măsura extrem de DURĂ a UE împotriva României din cauza ÎNCĂLCĂRII dreptului la vot al românilor din diaspora

Măsura extrem de DURĂ a UE împotriva României din cauza ÎNCĂLCĂRII dreptului la vot al românilor din diaspora

Împotriva României s-ar putea lua o măsură extrem de dură din cauza încălcării dreptului la vot al românilor din diaspora. Jurnaliştii de la caleaeuropeana.ro atrag atenţia că s-ar putea ajunge chiar la blocarea fondurilor europene.

Încă de la începutul anului Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să instituie imediat un mecanism prin care statele membre UE care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum sunt democraţia şi statul de drept, să primească sancţiuni, inclusiv îngheţarea fondurilor comunitare. Este vorba despre respectarea criteriilor politice pe care orice stat care vrea să adere la UE trebuie să le respecte, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”. Caleaeuropeana.ro analizează riscul pentru România în contextul modului scandalos în care au fost trataţi românii din diaspora care după ce au stat ore întregi la coadă ca să îşi exercite dreptul democratic de a vota, n-au putut ajunge la urne.

Potrivit acestor criterii, orice stat european care doreşte să adere la Uniunea Europeană (UE) trebuie să respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor.

Pe de alta parte, a începutul săptămânii, Mina Andreeva, purtătoarea preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a declarat că „organizarea de alegeri libere şi corecte este o componente indispensabilă a valorilor democratice pe care le împărtăşesc toate statele membre şi pe care s-a fondat Uniunea”. Oficialul UE a atras atenţia că executivul condus de Jean-Claude Juncker va urmări cu atenţie procesul de clarificare a situaţiei.

Sancţiuni pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE

Parlamentul European a cerut, la începutul acestui an, Comisiei Europene să instituie imediat un mecanism prin care statele membre UE care încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, cum este statul de drept, să se aleagă cu sancţiuni inclusiv de îngheţare a fondurilor comunitare. Solicitarea apare într-o rezoluţie adoptată în februarie 2014, la Strasbourg, de plenul Parlamentului European, cu 312 de voturi la 244 şi 27 de abţineri.

Potrivit acestei rezoluţii adoptate, Comisia Europeană trebuie să instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, în mod regulat şi într-o manieră obiectivă, se arată în textul rezoluţiei. Acest nou mecanism Copenhaga va servi pentru a fixă indicatori, recomandări şi sancţiuni precum îngheţarea fondurilor europene pentru ţările care nu respectă aceste criterii. Mecanismul “ar putea fi activat imediat, pe baza unei decizii a Comisiei, cu implicarea deplină a Parlamentului”.

Viitorul mecanism ar trebui “să integreze un sistem de alertă precoce, de dialog politic şi tehnic, de scrisori de notificare şi o 'procedura de îngheţ', după cum a solicitat deja Parlamentul, pentru a garanta că statele membre, la cererea instituţiilor UE, suspendă adoptarea legislaţiilor care ar putea să neglijeze sau să încalce drepturile fundamentale sau ordinea de drept a UE”.

Regulile care stabilesc un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE

Eurodeputaţii au propus şi revizuirea articolului 7 din Tratatul de Funcţionare a UE, referitor la regulile care stabilesc dacă există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE într-un stat membru.

Obiectivul ar fi diferenţierea clară între etapele de “risc” şi “încălcare”. Pentru a preveni încălcările valorilor UE pe termen lung, deputaţii mai cer şi crearea unei “Comisii Copenhaga” formată din experţi independenţi, de înalt nivel în domeniul drepturilor fundamentale, conform PE.

Comisia LIBE din Parlamentul European a adoptat, în ianuarie 2014, o rezoluţie potrivit căreia Comisia Europeană trebuie să facă imediat un sistem de monitorizare a tuturor statelor membre privind respectarea valorilor UE şi a criteriilor de accedere în UE. Rezoluţia, votată de 31 de membri, în timp ce alte 18 au fost contra, a analizat respectarea drepturilor fundamentale în UE în 2012, după cum se arată într-un material publicat de Parlamentul European, preluat de caleaeuropeana.ro.

Instrumente de monitorizare şi sancţionare

“Este timpul că UE să pună în practică mecanisme care să asigure corectă aplicare a valorilor europene şi a criteriilor de la Copenhaga, care să rămână valide şi după intrarea în UE. Instrumente de monitorizare şi sancţionare trebuie să fie create în acest sens, implicând instituţii ale UE, statelor membre şi corpuri de experţi precum Agenţia pentru Drepturi Fundamentale şi Consiliul Europei”, a declarat raportorul Louis Michelle, membrul belgian al grupului ALDE(liberali).

Comisia Europeană trebuie să instituie imediat un nou sistem de monitorizare a criteriilor de aderare, cunoscute sub numele de “Criteriile de la Copenhaga”, în mod regulat şi într-o manieră obiectivă, se arată în textul rezoluţiei. Acest nou mecanism Copenhaga va servi pentru a fixă indicatori, recomandări şi sancţiuni precum îngheţarea fondurilor europene pentru ţările care nu respectă aceste criterii. Acest lucru trebuie făcut în mod obiectiv, evitând dublul standard.

Parlamentarii europeni au sugerat modificări ale Tratatului, precum revizuirea Articolului 7 – reguli pentru a determina dacă există un risc serios de a încalcă valorile UE într-un stat membru. Acest lucru ar trebui să separe termenul de risc de încălcare. Pentru a preveni încălcarea valorilor UE pe termen lung, Parlamentarii europeni cer crearea unei Comisii Copenhaga, formată din experţi la nivel înalt specializaţi în drepturi fundamentale. Rezoluţia Comisiei pentru Libertăţi Civile din PE va fi supusă votului în plen la sesiunea de la Strasbourg, în perioada 24-27 februarie a.c.

Care sunt criteriile de la Copenhaga

Orice stat european care doreşte să adere la Uniunea Europeană (UE) trebuie să respecte valorile comune ale UE definite la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE): respectarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor. În plus, acestea se angajează să respecte valorile UE în cadrul Uniunii Europene şi în relaţia cu ţările terţe.

Paşii de aderare la UE sunt prevăzuţi la articolul 49 din TUE. Iniţial, statul care doreşte să adere la UE adresează cererea sa de aderare Consiliului. Parlamentul European şi parlamentele naţionale sunt informate cu privire la această cerere. Consiliul consultă apoi Comisia şi solicită aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul unui aviz favorabil, Consiliul se pronunţă în unanimitate cu privire la cererea de aderare.

Condiţiile de aderare şi adaptările impuse de aceasta tratatelor şi instituţiilor fac obiectul unui acord între statele membre şi statul solicitant. Acest acord (sau tratat de aderare) se supune ratificării de către toate statele contractante.

Procesul de aderare

Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei şi al unei decizii a Consiliului, care îi atribuie ţării solicitante statutul de ţară candidată. Acest statut nu înseamnă neapărat iniţierea imediată a negocierilor în vederea aderării. Ţara candidată trebuie, mai întâi, să îndeplinească o serie de condiţii.

Aceasta trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 şi completate de Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:

  • criterii politice: instituţii stabile care să garanteze democraţia, statul de drept, drepturile omului, precum şi respectarea şi protecţia minorităţilor;
  • criterii economice: o economie de piaţă funcţională, precum şi capacitatea de a face faţă presiunii concurenţiale şi forţelor pieţei din cadrul UE;
  • capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de stat membru care decurg din dreptul şi politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice şi monetare.

De asemenea, ţara candidată trebuie să dispună de condiţiile necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.

Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.