Masoud Pezeshkian a fost învestit marți în funcția de președinte al Iranului, într-o ceremonie desfășurată în Parlamentul de la Teheran. Noul lider al Iranului, în vârstă de 69 de ani, va ocupa funcția pentru următorii patru ani, având în față o serie de provocări semnificative, printre care reînnoirea acordului nuclear, gestionarea nemulțumirilor populare legate de libertăți și îmbunătățirea situației economice a țării.

Pezeshkian este considerat un politician reformator

Masoud Pezeshkian a fost ales în al doilea tur, pe 5 iulie. Alegerile au fost convocate după moartea într-un accident de elicopter, pe 19 mai, a președintelui Ebrahim Raisi, care era în funcție din august 2021.

În discursul său de învestire, Pezeshkian a jurat să fie un gardian al religiei oficiale, al sistemului Republicii Islamice și al Constituției țării, subliniind angajamentul său față de valorile fundamentale ale Iranului. „Ca președinte, în fața Coranului și a poporului iranian, îi jur Dumnezeului atotputernic că voi fi gardianul religiei oficiale, al sistemului Republicii Islamice și Constituției țării,” a declarat Pezeshkian.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat în discursul de inaugurare și că se va strădui să normalizeze relațiile economice ale republicii islamice cu alte țări și că nu se va da bătut în fața restricțiilor externe.

„Consider dreptul inalienabil al Iranului de a-și normaliza relațiile economice cu lumea și nu îmi voi pleca deloc capul în lupta împotriva sancțiunilor dure”, a spus el. Potrivit lui Pezeshkian, unele țări au o experiență de peste 20 de ani în negocieri cu Iranul și ar fi trebuit să înțeleagă deja că Iranul „a fost și va fi întotdeauna angajat să își respecte obligațiile” și „poporul, conducerea și sistemul politic al țara nu va ceda presiunii.”

Considerat un politician reformator, dar loial sistemului conservator iranian, Pezeshkian susține relații constructive cu Statele Unite și alte țări occidentale, cu scopul de a ridica sancțiunile economice impuse Iranului din cauza programului nuclear. Cu toate acestea, el nu este pro-occidental, ci caută echilibrul în relațiile internaționale.

Pezeshkian l-a învins pe ultraconservatorul Saeed Jalili

Ceremonia de învestire a fost marcată de prezența unor lideri politici și reprezentanți din peste 80 de țări. Printre aceștia s-au numărat lideri ai alianței informale anti-Israel „Axa Rezistenței” și Enrique Mora, secretarul general adjunct al Serviciului European de Acțiune Externă și coordonatorul negocierilor pentru relansarea acordului nuclear din 2015. Absența notabilă a fost Josep Borrell, șeful Serviciului European de Acțiune Externă, care a motivat că relațiile dintre UE și Iran sunt într-un punct critic.

În alegerile prezidențiale, Pezeshkian l-a învins pe ultraconservatorul Saeed Jalili, un anti-occidental notoriu, într-un scrutin desfășurat pe 5 iulie. Noul președinte preia funcția într-un context de tensiuni atât interne, cât și internaționale, cu nemulțumiri populare legate de lipsa libertăților și o economie în dificultate, precum și conflicte regionale și relații complicate cu Occidentul din cauza programului nuclear și sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina. Pe agenda sa, Pezeshkian a promis să relanseze acordul nuclear din 2015, care limita programul nuclear iranian în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale. După retragerea SUA din acord în 2018 și reimpunerea sancțiunilor, Iranul a intensificat îmbogățirea uraniului.

Deși președintele Iranului are prerogative limitate, în special în politica externă și de securitate, Pezeshkian va trebui să colaboreze strâns cu ghidul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care deține controlul asupra deciziilor majore ale țării.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian, într-o conversație telefonică cu liderul francez Emmanuel Macron, a avertizat cu privire la consecințe grave pentru Israel dacă va ataca Libanul, conform EFE.

„Dacă regimul sionist (adică Israel – nota TASS) atacă Libanul, va face o mare greșeală, care va avea consecințe grave pentru el”, a spus Pezeshkian.

Ce se știe despre președintele ales al Iranului

Pezeshkian, de profesie chirurg și fost deputat reprezentant al orașului Tabriz, a avut un mandat de ministru al sănătății între 2001 și 2005. El s-a remarcat prin criticile sale la adresa guvernului în timpul protestelor din 2022, declanșate de moartea unei tinere aflate în custodia poliției morale. Masoud Pezeshkian s-a născut pe 29 septembrie 1954 în orașul Mehabad (în nord-vestul Iranului, provincia Azerbaidjan de Vest), are rădăcini azere și kurde.

După terminarea stagiului militar, a intrat la facultatea de medicină și a absolvit medicina generală. În timpul războiului Iran-Irak (1980-1988) a servit ca medic militar, apoi și-a continuat studiile, specializându-se în chirurgie generală la Universitatea de Științe Medicale din Tabriz (nordul țării). În 1993 a absolvit Universitatea de Științe Medicale din Teheran cu o diplomă în chirurgie cardiacă. În 1994 a devenit președintele acestei universități.

În 1999, Pezeshkian a fost numit ministru adjunct al Sănătății în guvernul președintelui Mohammad Khatami (1997-2005, în 2001-2005, a ocupat funcția de ministru al Sănătății și al Educației Medicale în cabinetul său).

În 2008, a fost ales pentru prima dată ca membru al parlamentului, iar în 2016-2020 a ocupat funcția de prim-vicepreședinte.

Masoud Pezeshkian a fost căsătorit. În 1994, soția și unul dintre copiii săi, în vârstă de opt ani, au murit într-un accident de mașină. De atunci, Pezeshkian nu s-a recăsătorit. Are doi fii și o fiică.

El este profesor al Coranului (cartea sfântă a musulmanilor) și un cititor al „Căii elocvenței” - unul dintre textele sacre pentru musulmanii șiiți.

Vorbește engleză, arabă, azeră și kurdă.

Participarea la alegerile prezidențiale

În 2013 și 2021, Pezeshkian a încercat să participe la alegerile prezidențiale. În 2013, și-a retras candidatura în favoarea lui Hashemi Rafsanjani, care era deja președinte în 1989-1997, iar în 2021 nu i s-a permis să participe la alegeri de către Consiliul Gardienilor Constituției (un organism guvernamental, dintre care unul funcții este selecția candidaților pentru funcții alese).

La alegerile anticipate din iulie 2024, desfășurate după moartea lui Raisi, Pezeshkian a fost ales președinte (nu este șeful statului; el conduce puterea executivă și este considerat a doua persoană din stat după liderul Iranului). În al doilea tur de scrutin, cu 53,6% din voturi, l-a învins pe conservatorul Said Jalili, reprezentantul liderului (lider spiritual; post pe viață) al Iranului, Ali Khamenei în Consiliul Suprem de Securitate Națională al republicii.

Pezeshkian este clasificat drept reprezentant al aripii reformiste a instituției politice (nu există partide clasice în Iran; deputații sunt împărțiți în mod convențional în trei tabere politice: conservatori, reformiști, moderați).

Pezeshkian nu susține legea adoptată în septembrie 2023 pentru creșterea pedepselor pentru femeile care refuză să poarte hijab.

După câștigarea alegerilor prezidențiale, Pezeshkian a numit Rusia „un aliat strategic valoros și un vecin al Iranului” și a promis că „continuă să acorde prioritate cooperării bilaterale și multilaterale cu Rusia, în special în cadrul unor organizații precum BRICS, SCO și EAEU”. În opinia sa, Rusia și China „au susținut constant Iranul în vremuri dificile”.