72 de ani s-au împlinit de la trecerea la cele veșnice a basarabeanului Valeriu Gafencu, numit și Sfântul Închisorilor din România, la 18 februarie. Cu această ocazie, la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Târgu Ocna, un sobor de preoți a săvârșit un parastas, la care au fost pomeniți, tradițional, tinerii încarcerați ilegal, în perioada 1947-1965, în Penitenciarul-Spital Târgu Ocna.

Condamnat la 25 de muncă silnică, la vârsta de 20 de ani

„Împreună cu numeroșii pelerini, ne-am rugat ca Dumnezeu să așeze în ceata drepților  atât pe mărturisitorul Valeriu Gafencu, dar mai cu seamă, pe toți cei care au pătimit în închisoarea de la Târgu-Ocna”, a menționat preotul paroh Andrei Turcu pentru Trinitas TV. 

Arhimandritul Hariton Negrea, starețul Mănăstirii „Petru Vodă” din județul Neamț, a amintit că Biserica Ortodoxă are multe evenimente în cursul anului, când se fac rugăciuni pentru  pomenirea celor adormiți, în mod special, pentru eroii și martirii neamului, care au avut un vis național –  să-și păzească Țara, teritoriul, spiritualitatea și tradiția. Valeriu Gafencu s-a născut, la 24 ianuarie 1921, în localitatea Sângerei, județul Bălți, Basarabia și s-a stins din viață, la 18 februarie 1952. A fost arestat și condamnat la 25 de muncă silnică, la vârsta de 20 de ani, dintre care a fost încarcerat, timp de 11 ani, în penitenciarele din Aiud, Pitești și Târgu-Ocna, unde a decedat.  

Tatăl lui Valeriu, Vasile Gafencu, a fost deputat în Sfatul Țării, care a votat, în 1918, Unirea cu România, apoi deportat în Siberia, de unde nu s-a mai întors.  

Societatea civilă, în așteptarea canonizării Sfântului Închisorilor

Din cauza torturilor și regimului bestial din temnițele comuniste, Valeriu Gafencu a ajuns la sanatoriul-închisoare de la Târgu-Ocna într-o stare atât de gravă, încât supraviețuirea sa, timp de doi ani, a fost o minune, susțineau prietenii martirului. 

Ioan Ianolide, prietenul cel mai apropiat al lui Valeriu Gafencu, mărturisea: „Cei care au supravieţuit temniţelor şi morţii, păstrează până astăzi, ca pe un punct de referinţă, modelul de viaţă al deţinuţilor din Târgu-Ocna. În Târgu-Ocna erau oameni care năzuiau să fie ai lui Hristos, ca sfinţii şi oameni terorizaţi să devină marxişti, care erau ca demonii. Strălucirea sfinţilor este reală şi de ea s-a învrednicit Valeriu la sfârşitul vieţii. Deşi murea mereu. El învia mereu, el învia necontenit în duh.

Moartea murise în Valeriu. Eram pe poziţia luptătorului cu spada în mână, el – pe cea de înaltă trăire creştină şi imensă dragoste faţă de aproapele, ca şi faţă de duşmani. În inima lui nu încăpea sentimentul urii. El m-a convins că cea mai puternică armă în lupta  cu răul este dragostea faţă de aproapele.” 

Rămășițele pământești ale eroului încă nu au fost identificate

Echipa de arheologi condusă de istoricul Marius Oprea încă nu a identificat rămășițele pământești ale eroului Valeriu Gafencu. În luna mai 2023, Domnia Sa a mărturisit în presă că, în perioada săpăturilor din 2011-2022, au fost scoase la iveală osemintele a 29 deținuți politici, morți în penitenciarul-spital din Târgu-Ocna, la începutul anilor `50.  Societatea civilă este în așteptarea canonizării martirului Valeriu Gafencu de către Biserica Ortodoxă Română și ca eroul să-şi ocupe, în sfârșit, locul de cinste în manualele de istorie, ca model de rizistenţă în puşcăriile unde au fost exterminaţi cei mai de seamă fii ai ţării.