Despre colonizarea Planetei Marte se vorbeşte tot mai serios, pe fondul suprapopulării Pământului.

La începutul lunii, savanţii NASA au anunţat că au dovezi certe, verificate încrucişat, că pe Marte a fost odată apă. Apă "bună", cu pH neutru, aproape similară cu cea de pe Pământ. Dincolo de implicaţiile pur ştiinţifice, descoperirea a redeschis discuţiile mai vechi, despre colonizarea Planetei Roşii, despre teraformare, despre o "nouă casă" pentru specia umană.

Am putea deveni o specie biplanetară

Într-o lume alienată de criză, în care majoritatea oamenilor nu pot să-şi facă planuri de viaţă nici măcar pentru lunile viitoare, scenariile respective, întinse pe zeci şi sute de ani, sunt mai mult decât ştiinţifico-fantastice. Însă nu toată lumea îşi bate capul cu cotaţiile bursiere, cu evoluţia valutelor sau cu marile evenimente sportive.

Un grup restrâns de savanţi, ceva mai mulţi "pseudo-oameni de ştiinţă", aşa cum sunt autorii de SF, şi o mulţime de "fani", consumatorii obişnuiţi de informaţie ştiinţifică, cu toţii cred că am intrat deja în viitor. Marte poate fi noua lume a pământenilor şi avem în acest moment circumstanţele şi oportunităţile tehnologice pentru a face primii paşi spre colonizare.

"Colonizarea ne-ar face o specie biplanetară şi ne-ar îmbunătăţi pe termen lung posibilităţile de supravieţuire, oferindu-ne două şanse în loc de una", spune J. Richard Gott, profesor de ştiinţe astrofizice la Universitatea Princeton.

Premisele migraţiei spaţiale

Populaţia Pământului creşte cu o viteză uimitoare, 150 de locuitori în fiecare minut, reprezentând diferenţa dintre nounăscuţi şi cei care mor. În acelaşi minut, datorită efectelor încălzirii globale, Terra pierde zeci de metri pătraţi de teren arabil şi alte zeci de teren forestier.

Pe fondul globalizării, în fiecare minut sute de cetăţeni ai ţărilor sărace sau în curs de dezvoltare îşi "upgradează" nivelul de viaţă, apropiindu-se de nivelul de consum ridicat din ţările dezvoltate. Zi de zi, presiunea asupra resurselor Planetei Mamă creşte.

De la 6,85 miliarde de locuitori, în 2020 vom fi cu un miliard mai mulţi, iar în 2050, populaţia Pământului va depăşi 10 miliarde, potrivit datelor diviziei specializate a ONU. La acest nivel, producţia agricolă mondială nu va putea hrăni toţi pământenii.

Exploziei demografice, predictibile, i se adaugă şi efectele Teoriei Gaia, care spune că Terra are o viaţă proprie şi că acum a intrat într-o nouă fază. În istoria sa de miliarde de ani, Pământul s-a "curăţat" de mai multe ori de formele evoluate de viaţă, fie că a fost vorba despre asteroizi sau fenomene geologice catastrofale.

Mai adăugaţi şi teoriile care spun că Pământul se va opri din rotaţia în jurul axei sale, că va fi lovit de supercometa ucigaşă sau că va fi distrus de un dezastru nuclear. Luând în considerare argumentele, colonizarea Planetei Marte nu este doar probabilă, ci şi necesară. Este însă posibilă?

De la marţieni la molecule de carbon

La începutul secolului XVIII, savantul Giacomo Miraldi se întreba dacă nu cumva petele albe pe care le observase la polii Planetei Marte sunt urme de gheaţă, similare cu calotele polare de pe Terra.

Pe la 1800, savanţii vremii se întreceau în a propune metode de a atrage atenţia "marţienilor". Un triunghi uriaş format din copaci, în Siberia, sau o reţea de canale umplute cu kerosen aprins, în Sahara, sunt printre ideile de a comunica cu vecinii planetari.

Spre sfârşitul veacului, după ce Giovanni Schiaparelli desenase chiar o "hartă" a Planetei Marte, cu canale de apă artificiale, existenţa marţienilor făcea parte din ştiinţa populară. Romanul "Războiul Lumilor", a lui H.G. Wells, a fost un succes fără a fi considerat neapărat o ficţiune în epocă.

Imaginile transmise de de sonda spaţială Mariner 4, în 1965, arătând o lume moartă, asemănătoare cu suprafaţa Lunii, au fost o dezamăgire pentru mulţi. În decadele următoare, savanţii au aflat multe despre Marte, însă n-au descoperit nici urmă de marţian, fie el de dimensiuni bacteriane.

Ultimele descoperiri, complicate analize spectrale şi moleculare, indică faptul că Marte e mai "bătrână" decât Terra cu câteva miliarde de ani şi că, odată, pe Planeta Roşie ar fi existat viaţă.

O nouă “Lume nouă"

Caracteristicile asemănătoare într-o măsură cu cele de pe Terra, fac din vecina Marte cel mai bun candidat pentru o eventuală colonizare. La prima vedere, condiţiile sunt aproape imposibile.

Marte are o atmosferă mai rarefiată decât a Pământului şi o gravitaţie mai redusă. Temperaturile la suprafaţă sunt foarte scăzute, cu o medie de -63 de grade Celsius. Lipsa atmosferei dense şi a unui câmp magnetic înseamnă că planeta este bombardată de radiaţiile solare nocive pentru viaţă.

Şi totuşi, Marte nu este chiar atât de neospitalieră. În atmosferă s-au descoperit CO2, oxigen şi apă, este sigur că la poli se găseşte gheaţă şi există metan. Potrivit mai multor oameni de ştiinţă, cu tehnologia actuală existentă pe Pământ, s-ar putea începe transformarea Planetei Marte întro colonie a Pământului.

UNDE SUNTEM ACUM?

Experimentul "Mars 500": şase oameni izolaţi de lume

Marele avans tehnologic al lumii contemporane înseamnă, în termeni spaţiali, două rovere, un fel de roboţi pe roţi "înarmaţi" cu zeci de instrumente ştiinţifice, plasate pe Marte. Spirit este în hibernare, iar Opportunity hălăduieşte, cu o viteză de câţiva metri pe zi, fiind plasat inoportun într-o zonă neinteresantă a planetei.

Cele două vehicule adună informaţie, iar savanţii NASA se concentrează în mod curent pe asigurarea "supravieţuirii" roverelor şi nu pe diseminarea informaţiilor. De asemenea, la începutul acestei luni, la Moscova, a început un experiment care este un preambul la prima misiunea umană pe Marte. Şase oameni, din Europa, Rusia şi China vor petrece 520 de zile izolaţi de lume, într-un cub de 550 metri pătraţi, o replică a unei nave spaţiale.

Ideea este de a mima o misiune pe Marte: 250 de zile drumul dus, 30 de zile pe suprafaţa planetei şi 240 de zile drumul de întoarcere. Cei şase vor trăi exact în aceleaşi condiţii ca astronauţii, singura comunicare cu exteriorul fiind prin e-mail, cu 40 de minute întârziere.

SIMULĂRI. Robotul de explorări Beagle 2 urma să fie trimis de britanici pe Planeta Roşie. Misiunea: găsirea urmelor de viaţă